Comisia Europeană intenționează să consolideze măsurile de aplicare a legii împotriva amenințărilor din partea puterilor străine, cum ar fi Rusia, care colaborează cu rețelele criminale, în cadrul unei noi strategii privind securitatea internă.
În documentul care va fi publicat marți, Comisia propune extinderea abilităților organelor legii de a combate așa-numitele atacuri „hibride” prin creșterea capacităților UE de a lupta împotriva terorismului și a crimei organizate, de a impune sancțiuni și de a obține acces la informații bancare, potrivit unui proiect consultat de reporterii Financial Times.
Inițiativa de consolidare și integrare mai bună a diferitelor organizații de securitate internă ale UE vine în contextul în care continentul își intensifică simultan capacitățile de apărare pentru a contracara amenințările externe și pentru a-și reduce dependența de sprijinul SUA.
„Granița dintre amenințările hibride și războiul deschis este estompată”, se spune în document, menționând „campania hibridă online și offline a Rusiei împotriva UE și a partenerilor săi”.
Statele străine „folosesc criminalitatea ca serviciu și infractorii ca agenți indirecți”, care „caută să se infiltreze și să perturbe infrastructura critică și lanțurile de aprovizionare, să fure date sensibile și să se poziționeze pentru perturbări maxime în viitor”.
În aceste circumstanțe, „capacitatea Uniunii de a anticipa, preveni și răspunde la amenințările la adresa securității trebuie îmbunătățită”, se arată în proiectul de propunere al Comisiei.
Strategia propune extinderea regimului de sancțiuni al UE (care vizează în prezent teroriștii, precum și alți actori străini) pentru a include rețelele infracționale, precum și instituirea „unui nou sistem la nivelul UE de urmărire a profiturilor criminalității organizate și finanțarii terorismului”, oferind organelor legii un acces mai mare la tranzacțiile bancare ale suspecților.
Strategia, care trebuie să fie urmată de propuneri legislative concrete pentru punerea în aplicare a planurilor, solicită, de asemenea, ca autoritățile de aplicare a legii să aibă acces la comunicații și date online și să facă schimb de informații critice cu „țările terțe de încredere”.
Comisia Europeană vrea să propună noi măsuri pentru a asigura „accesul legal la date” pentru forțele de ordine, inclusiv o nouă încercare de a crea un regim de păstrare a datelor la nivelul UE, care a fost anulat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza unor preocupări grave de confidențialitate, în 2014.
Unele măsuri, inclusiv cele care fac ca puterile anti-terorism să fie aplicabile altor probleme de securitate internă, ar putea întâmpina rezistență din partea Guvernelor mai liberale, au spus unii oficiali.
„Vor să construiască un stat polițienesc al UE”, a declarat un diplomat UE de rang înalt, la curent cu propunerile.
Propunerile ar putea provoca îngrijorarea activiștilor pentru dreptul la confidențialitate, dar Comisia susține că noile măsuri sunt necesare deoarece Poliția a rămas în urma infractorilor care pot evita monitorizarea folosind comunicații criptate și alte instrumente de înaltă tehnologie.
Pe lângă faptul că oferă forțelor de ordine un acces mai mare la date, Comisia dorește să echipeze Poliția cu instrumente tehnice mai bune și inteligență artificială.
Europol ar urma să fie transformată „într-o agenție de aplicare a legii cu adevărat operațională”, inclusiv prin revizuirea mandatului său pentru a acoperi noile amenințări la adresa securității, cum ar fi sabotajul, amenințările hibride și dezinformarea, potrivit proiectului.
Pentru a consolida securitatea frontierelor, proiectul de propunere reiterează faptul că Comisia intenționează să tripleze personalul agenției de frontieră Frontex la 30.000 de persoane și să o doteze „cu tehnologie avansată pentru monitorizare și supraveghere”.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI: