Francois Hollande inaugurează noul „Pentagon” francez

Președintele – comandantul armatelor – urma să viziteze această cădire masivă, în Arondismentul al XV-lea din Paris, al cărei proiect a fost lansat în 2007 de către predecesorul său, Nicolas Sarkozy.

Aproximativ 9.300 de agenți urmează să lucreze în noul sediu, cu excepția ministrului Apărării Jean-Yves Le Drian și Cabinetului său, care își păstrează ca sediu principal l’Hôtel de Brienne, în centrul Parisului, în apropiere de Elysée și Matignon.

După dezvelirea plăcii inaugurale și prezentarea proiectului, Hollande urma să viziteze centrul nevralgic al noului minister – CPCO, unde sunt planificate operațiunile externe franceze. O vizită cu ușile închise, în acest loc ținut în cel mai mare secret, în care nici jurnaliști și nici măcar arhitecții proiectului nu au avut acces vreodată.

CONTROVERSĂ Bruxelles-ul apără independența Curții Penale Internaționale după noile sancțiuni impuse de SUA. Cum vede Netanyahu, acuzat de crime de război de CPI, intervenția Washingtonului

18:27

FLASH NEWS Procurorii avertizează Guvernul demis că noua lege a salarizării este un afront adus sistemului de justiție. Care sunt nemulțumirile magistraților

17:55

În discursul său, Hollande – care de la începutul mandatului este președintele Republicii a V-a care a angajat cele mai multe operațiuni externe în cea mai scurtă perioadă de timp – urma să revină asupra „faptului că armatele sunt deosebit de mobilizate, în prezent, atât în interior, cât și în exterior”, a declarat un consilier.

Cel mai mare acoperiș solar din Paris

Încă de la începutul mandatului de cinci ani, în ianuarie 2013, François Hollande a îmbrăcat haina de „comandant de război”, luând în doar câteva ore decizia de a angaja armata franceză în Mali, pentru a stopa avansarea jihadiștilor.

Au urmat intervenția în Republica Centrafricană, atacurile aeriene asupra grupării Statul Islamic (SI) în Irak și în Siria, extinderea operațiunii antiteroriste în Sahel (Barkhane) și mobilizarea armatei pe teritoriul național în urma atentatelor din ianuarie de la Paris.

În plină bătălie pentru alegerile regionale, Hollande – care s-a lansat deja în cursa prezidențială – beneficiază în calitate de șef al armatelor de un bilanț care-i este foarte favorabil.

Însă, într-o lucrare recentă a jurnalistului David Revault d’Alonnes de la Le Monde – „Les guerres du Président” -, el concede că politica sa externă și numeroasele operațiuni militare vor cânări puțin în votul francezilor în alegerile prezidențiale, în comparație cu provocarea șomajului și creșterii economice, în care rezultatele nu-i sunt tocmai favorabile.

„Nu am văzut (ca) vreun (scrutin) prezidențial să se facă în jurul (problemelor) internaționale”, „acest lucru nu contribuie în alegerile (prezidențiale). Acest lucru contribuie la statutul prezidențial, ceea ce este altceva”, mărturisește el.

Cu trei săptămâni înainte de Conferința pe tema încălzirii globale (COP21), organizată la Paris, altă bătălie a mandatului său de cinci ani, președintele urma să insiste asupra realizării tehnologice pe care o constituie noua instalație de la Balard în ceea ce privește protejarea mediului.

Clădirea are cel mai mare acoperiș solar din Paris, aproximativ 5.000 de metri pătrați de panouri fotovoltaice. Ea este dotată, de asemenea, cu un sistem de ventilație integral autonom, care nu recurge la nicio altă sursă de energie.

În ceea ce privește securitatea, clădirea a fost concepută astfel încât „să nu se surpe dacă un vehicul explodează pe centură sau pe bulevardul Valin (intrare)”, potrivit proiectanților.

„Balardgone” reprezintă o investiție de 1,2 miliarde de euro, finanțată în parteneriat cu întreprinderi private, inclusiv Bouygues. Ministerul s-a angajat să le plătească o chirie anuală de 154 de milioane de euro, pe o perioadă de 30 de ani, după care va deveni proprietarul clădirii.

Însă, scria recent revista Challenges, cea mai mică modificare antrenează devize incredibile, ca de exemplu suma de 2.274 de euro pentru două prize electrice.