Rateul PNRR din România a ajuns în Financial Times. Ce scrie publicația despre guvernul de la București

Financial Times analizează criza politică din România și efectele acesteia asupra fondurilor europene, în condițiile în care țara este pe cale să piardă 770 de milioane de euro din PNRR. Publicația britanică arată că termenul-limită pentru adoptarea reformelor cerute de Bruxelles expiră luni, 31 august, iar conflictul dintre partidele politice a blocat legile privind salarizarea din sectorul public și reformarea companiilor de stat.

Financial Times: România pierde 770 milioane euro din PNRR în plină criză de guvern

Financial Times evidențiază faptul că România este pe cale să piardă 770 de milioane de euro din fonduri UE după ce ultima sa criză politică a deraiat legile cerute de Bruxelles pentru revizuirea salariilor din sectorul public și a companiilor de stat care înregistrează pierderi.

EXCLUSIV „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” începe miercuri, 31 august, de la ora 20:30, live pe Gândul. Dezvăluiri exclusive despre soarta noului Guvern, jucată de partide în ședințe și negocieri cu ușile închise

15:59

VIDEO O autospecială a Companiei de Apă Buzău a căzut într-o groapă din asfalt. Compania de Apă dă vina pe locatari pentru incident

15:48

Comisia Europeană a stabilit termenul limită de 31 august pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare după pandemia de Covid-19, care sunt disponibile doar până la sfârșitul acestui an. Însă social-democrații din România s-au opus proiectelor de lege și s-au retras din coaliția de guvernare în luna mai – partidele neputând ajunge la un acord asupra unui nou prim-ministru de atunci, relatează FT.

Financial Times îl citează pe Siegfried Mureșan, candidatul preferat de centru-dreapta pentru funcția de premier, care a numit impasul un „test al adevărului politic” al angajamentului României de a reforma sectorul său public post-comunist nesustenabil.

„Reforma legii salarizării din sectorul public ar corecta inegalitățile, ar reduce privilegiile alocate politic și ar debloca 770 de milioane de euro”, a declarat Mureșan pentru FT.

Financial Times: Reformele au afectat rețelele de patronaj politic

Financial Times arată că miza reformelor depășește însă recuperarea celor 770 de milioane de euro. Potrivit publicației, modificările propuse vizau și rețelele de patronaj care au susținut mult timp influența PSD în administrația publică și în companiile de stat.

Locurile de muncă, numirile în consiliile de administrație și subvențiile reprezintă în continuare instrumente de influență politică, la 37 de ani de la căderea comunismului.

Potrivit Financial Times, Siegfried Mureșan consideră că episodul a consolidat poziția Partidului Național Liberal împotriva unei eventuale viitoare coaliții cu PSD, după ce social-democrații s-au alăturat extremei drepte pentru a-l înlătura pe premierul liberal Ilie Bolojan.

FT arată că PSD a susținut că reformele sunt prea austere și că Bolojan ar fi trebuit să negocieze un acord mai bun cu Comisia Europeană.

„Companiile de stat au datorii de miliarde de euro”

Financial Times evidențiază și situația companiile de stat din România, pe care le descrie ineficiente și împovărate cu datorii de miliarde de euro. Cea mai mare este CFR, operatorul feroviar de stat, care a declarat în iulie că se așteaptă să piardă aproximativ 100 de milioane de euro numai în acest an. Datoria sa se ridica la peste 430 de milioane de euro la sfârșitul anului 2025.

CFR se luptă mult timp să își mențină sau să își modernizeze rețeaua și trenurile, unele servicii funcționând acum mai lent decât în ​​urmă cu un secol.

Publicația o citează pe viceprim-ministrul Oana-Clara Gheorghiu, care, în aprilie, când a prezentat planurile de revizuire a companiilor de stat, a declarat:

„Menținerea status quo-ului la aceste companii, fără nicio reformă, [a creat] găuri negre pentru economia României”, a declarat viceprim-ministrul Oana-Clara Gheorghiu.

Cum vede Financial Times problema salariilor din sectorul public românesc

Salariile din sectorul public consumă aproximativ 30 de miliarde de euro în fiecare an, în timp ce puternicele sindicate ale țării continuă să facă presiuni pentru creșteri pe care analiștii le consideră nesustenabile, în timp ce Bucureștiul încearcă să își controleze finanțele publice după ce deficitul bugetar a ajuns la aproape 8% din PIB anul trecut, scrie publicația.

Agențiile de rating urmăresc cu atenție, datoria suverană a României fiind încă la doar o treaptă peste nivelul de junk. Małgorzata Krzywicka, director asociat Fitch pentru Europa de Est, a declarat că este probabil ca conducerea politică să rămână slabă pe termen scurt, după ce agenția a menținut România la cel mai scăzut rating investment grade în iulie.

România se confruntă cu mai multe crize simultan

Financial Times evidențiază faptul că actuala criză politică are loc într-un moment în care România se confruntă simultan cu mai multe presiuni economice și de securitate.

Publicația îl citează pe Kamil Całus, analist la think-tank-ul OSW, cu sediul la Varșovia, care descrie situația drept o acumulare de crize.

„Actuala criză politică se desfășoară pe fondul unei acumulări de crize suprapuse”, a declarat Kamil Całus, analist la think-tank-ul OSW, cu sediul la Varșovia.

El a subliniat dificultățile economice, amenințarea la adresa securității din partea războiului Rusiei din Ucraina, inclusiv incursiunile frecvente ale dronelor de-a lungul frontierei României cu Ucraina, și creșterea prețurilor la energie legate de războiul din Iran.

FT redă și evaluarea lui Całus asupra clasei politice din România, într-o perioadă în care partidele nu au reușit să restabilească stabilitatea politică.

„Societatea românească [vede] vechi elite politice nu doar din ce în ce mai nedemocratice, ci și profund iresponsabile”, a spus Całus. Acestea „se certau de luni de zile pentru putere și influență într-un moment critic pentru țară și nu puteau restabili stabilitatea de bază atunci când este cea mai mare nevoie”.

PSD și centru-dreapta nu mai reușesc să refacă vechea coaliție

FT arată că relațiile dintre PSD și centru-dreapta s-au deteriorat atât de grav încât niciuna dintre părți nu este dispusă să reînvie vechea coaliție, lăsând parlamentul într-un impas. Președintele Nicușor Dan a declarat că va numi un alt prim-ministru numai dacă candidatul ar avea suficient sprijin pentru a trece un vot de încredere.

Analiștii au declarat că alegerile anticipate ar fi dificil de declanșat, menționând că țara nu a mai organizat un vot anticipat de la căderea comunismului în 1989. Cel mai probabil rezultat este un cabinet minoritar sau o majoritate fragilă formată prin dezertări, au spus aceștia, notează sursa.

Nicușor Dan consideră alegerile anticipate ca o linie pe care nu este dispus să o depășească, potrivit unor persoane familiarizate cu gândirea sa. Principala sa preocupare este că partidul de extremă dreapta AUR, care are un procent de 35-40% din voturi în sondaje, ar fi cel mai probabil câștigătorul unui nou vot, relatează FT.

Financial Times: „Deocamdată va exista un guvern minoritar”

Financial Times îl citează și pe Hunor Kelemen, președintele UDMR, partid care a făcut parte din coaliția cvadrilaterală care s-a prăbușit în aprilie.

„Deocamdată va exista un guvern minoritar, mai bine ne obișnuim cu el”, a spus Hunor Kelemen, președintele partidului etnic maghiar UDMR, care a făcut parte din coaliția cvadrilaterală care s-a prăbușit în aprilie.

Un guvern AUR era „inevitabil”, a spus Kelemen. „Vom vedea dacă se va întâmpla asta în 2026 sau 2028.”

„Dar și-au dublat sprijinul de la ultimele alegeri și încă mai au loc să crească. Cu cât avem performanțe mai proaste, cu atât ei cresc mai mult.”