China dezvoltă cel mai mare baraj hidroenergetic din lume pe râul Yarlung Tsangpo, care izvorăște din inima munților Himalaya. Totodată, India și Bangladesh au semnalat îngrijorări legate de posibilele efecte ale acestui proiect asupra regiunii.
Yarlung Tsangpo, recunoscut ca fiind cel mai înalt râu major din lume, izvorăște dintr-un ghețar himalayan și străbate platoul tibetan, ajungând la marginea sudică a țării. Proiectul mega-barajului chinezesc din Tibet va deveni cel mai mare sistem hidroenergetic la nivel global, având o putere de 67-80 gigawați (GW).

Guvernul chinez a justificat proiectul, estimat la 170 de miliarde de dolari, prin extinderea surselor de energie regenerabilă, reducerea emisiilor de carbon și îndeplinirea obiectivelor economice din regiunea Tibet.
„Energia electrică generată va fi transmisă în principal către alte regiuni pentru consum, satisfăcând totodată nevoile locale de energie din Tibet”, a relatat presa din Beijing.
Proiectul hidroenergetic chinez de pe Yarlung Tsangpo, cu o capacitate planificată de 75 GW, evidențiază, de asemenea, creșterea rivalității geopolitice în domeniul energiei și al teritorialității.

Liderul chinez, Xi Jinping, a cerut avansarea rapidă și eficientă a proiectului în Tibet, unde China își consolidează controlul, invocând stabilitatea și creșterea economică ca motivații principale.
În prima parte a anului 2025, India a demarat, în paralel, o inițiativă hidroenergetică în valoare de 77 de miliarde de dolari americani, vizând construcția a peste 200 de baraje în regiunea de nord-est a țării, cu un accent deosebit pe statul Arunachal Pradesh – zonă disputată cu statul chinez care pretinde că ar face parte din sudul Tibetului.
Beijingul își prezintă mega-barajul de pe Yarlung Tsangpo ca parte a evoluției sale hotărâte spre „energia verde”, dar guvernul indian îl consideră o „pârghie strategică” în regiune. Analiștii geopolitici susțin că viitoarele tensiuni din Asia vor viza râurile transfrontaliere. În acest sens, China, ca sursă principală a multor râuri asiatice, a evitat tratatele obligatorii privind apa pentru a-și menține „hegemonia hidrologică”.
La începutul acestui an, autoritățile din New Delhi au anunțat că urmăresc cu atenție proiectele hidroenergetice ale Chinei și au subliniat că vor lua toate măsurile necesare pentru a apăra interesele Indiei. Aceste măsuri includ acțiuni preventive și corective menite să protejeze viața și mijloacele de trai ale cetățenilor indieni care ar putea afectați de construcția mega-barajului.
Specialiștii consideră că proiectul are potențialul de a contribui la eforturile mondiale de reducere a schimbărilor climatice, sprijinind China – cel mai mare emițător de carbon în prezent – să renunțe la energia pe bază de cărbune. Totuși, realizarea acestui obiectiv energetic riscă să afecteze un ecosistem rar, încă nealterat, precum și locuințele tradiționale ale comunităților indigene din apropierea râului, atât pe teritoriul Indiei, cât și pe teritoriul statului Bangladesh.
Conform experților, impactul potențial asupra ecosistemului, inclusiv asupra pescuitului și agriculturii, în contextul existenței a milioane de locuitori indieni și bengalezi, aflați în apropierea râului, nu a fost încă suficient analizat.
Cu toate acestea, într-un comunicat către CNN, Ministerul chinez al Afacerilor Externe a declarat că proiectul „a fost supus unor decenii de cercetări aprofundate” și „a implementat măsuri temeinice de siguranță inginerească și protecție ecologică pentru a se asigura că nu va afecta negativ zonele din aval”.

Organizația germană pentru drepturile omului „Societatea pentru Popoarele Amenințate” a transmis la începutul acestui an o comunicare Consiliului pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite, în care acuză China de nerespectarea propriilor reglementări privind restricționarea amplasării unităților de producție în zonele centrale și periferice ale rezervațiilor naturale.
La momentul actual, întrebarea fundamentală pentru lumea occidentală se referă la identificarea unui echilibru între avansul tehnologic și implicațiile sociale și ecologice asociate. Deciziile actuale pot avea un impact semnificativ asupra evoluției energetice și geopolitice a regiunii pe termen lung.
Beijingul a respins acuzațiile occidentale, susținând că proiectul respectă normele juridice de protecție a mediului și utilizează integral un sistem de monitorizare modernă pentru protejarea zonelor sensibile și a speciilor rare.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: