Arctica a înregistrat cel mai cald an din ultimii 125 de ani, cu temperaturi record, precipitații fără precedent și o reducere dramatică a gheții marine, potrivit unui raport al NOAA, oamenii de știință avertizând că „întregul concept de iarnă este redefinit” în regiune. Studiul de lungă durată mai arată că topirea rapidă a permafrostului a determinat colorarea râurilor în portocaliu, din cauza metalelor dizolvate eliberate în apă, relatează Financial Times.
Schimbările climatice afectează cea mai nordică parte a planetei într-un ritm de peste două ori mai rapid decât media globală, de când Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din Statele Unite a început monitorizarea anuală, în urmă cu 20 de ani.
În perioada octombrie 2024 – septembrie 2025, temperaturile din întreaga regiune arctică au fost cele mai ridicate din ultimii 125 de ani de măsurători moderne, potrivit NOAA. De altfel, ultimii zece ani au fost cei mai calzi zece ani înregistrați vreodată în Arctica.
Creșterea temperaturii medii globale de anul trecut a fost de peste 1,5 grade Celsius față de nivelurile din perioada preindustrială.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fsea-ice-in-a-glacial-fjord-2024-12-06-22-42-05-utc-scaled.jpg)
Gheață marină într-un fiord glaciar din vestul Groenlandei. Foto: Hepta
Raportul a apărut chiar în contextul în care NOAA se află sub o presiune intensă din partea administrației Trump, cu sute de locuri de muncă desființate și proiecte de cercetare închise în cadrul agenției federale responsabile de monitorizarea și prognozarea schimbărilor climatice și meteorologice.
Matthew Langdon Druckenmiller, cercetător în domeniul Arcticii la Centrul Național pentru Zăpadă și Gheață al Universității din Colorado și unul dintre autorii studiului, a declarat că acesta „nu a suferit nicio interferență politică în privința rezultatelor”.
Descriind Arctica drept „frigiderul planetei”, Druckenmiller a spus că schimbările majore din această regiune vor avea ramificații la nivel global.
„Arctica este cu adevărat esențială pentru clima globală”, a precizat el, referindu-se la rolul zăpezii și al gheții în reflectarea căldurii înapoi în atmosferă, în timp ce topirea gheții contribuie la creșterea nivelului mării.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fdrift-floating-ice-albert-i-land-norway-2025-01-29-08-21-33-utc-1-scaled.jpg)
Arctica a înregistrat cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice. Foto: Envato
Dezghețarea permafrostului a eliberat fier în peste 200 de râuri arctice
În ultimul deceniu, dezghețarea permafrostului a eliberat fier și alte elemente în peste 200 de râuri arctice din Alaska, transformând cursurile de apă în portocaliu, într-un fenomen cunoscut sub numele de „râuri ruginite”.
Video: X / Stephen Hawking
Abagael Pruitt, cercetător postdoctoral la Universitatea din California, Davis, a declarat: „Acest fenomen este de așteptat să continue, cu consecințe semnificative asupra calității apei, biodiversității acvatice și comunităților care depind de aceste cursuri de apă.”
Raportul a avertizat, de asemenea, asupra unei „atlantizări” a regiunii, prin pătrunderea apelor din latitudini mai joase până în centrul Oceanului Arctic, la sute de kilometri distanță de fosta margine a Oceanului Atlantic.
Din punct de vedere istoric, aceaste ape adânci, mai calde și mai sărate erau blocate să pătrundă în Arctica de haloclina din Bazinul Eurasiatic, a declarat Gabriel Wolken, de la Universitatea din Alaska Fairbanks.
Însă această barieră izolatoare se slăbește, permițând apelor din Atlantic să erodeze rapid gheața marină și amenințând modelele de circulație oceanică care exercită o influență pe termen lung asupra vremii.
„Acest lucru declanșează un proces care modifică fundamental structura termică a Arcticii și remodelează ecosisteme întregi” , a spus Wolken.
Extinderea maximă a gheții marine în 2025 a fost cea mai redusă din cei 47 de ani de observații prin satelit, potrivit raportului anual Arctic Report Card publicat de NOAA.
Acest record se înscrie într-un trend mai amplu: cea mai veche și mai groasă gheață din Arctica a scăzut cu peste 95% față de anii 1980, pe măsură ce regiunea devine tot mai caldă și mai ploioasă.
Gheața marină multianuală se mai regăsește în prezent, în mare parte, doar în zona de nord a Groenlandei și în arhipelagul canadian.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fsea-ice-north-atlantic-greenland-2025-03-31-20-52-53-utc-scaled.jpg)
Gheață marină în Oceanul Atlantic de Nord, în largul coastei de nord-est a Groenlandei. Foto: Envato
Ghețarii din Arctica Scandinavă și din Svalbard au înregistrat cea mai mare pierdere netă anuală de gheață înregistrată vreodată, în perioada 2023 și 2024.
Studiul arată că mai multe programe de monitorizare a Arcticii au fost reduse sau se confruntă cu reduceri, ceea ce ar putea afecta monitorizarea viitoare și riscă să introducă inconsecvențe în seturile de date.
Aceasta a inclus mai mulți sateliți care urmează să fie dezafectați în 2026, care sunt utilizați pentru a măsura extinderea gheții marine.
Totodată, raportul avertizează că un set de date care monitorizează „înverzirea” tundrei nu va mai fi actualizat din cauza reducerilor de finanțare de la NASA.
Într-o conferință de presă, Steve Thur, șef științific interimar al NOAA, a declarat: „Recunoaștem că planeta se schimbă dramatic”.
RECOMANDAREA AUTORULUI: