Cele mai absurde anomalii climatice. Pământul nu se prăbușește, ci supraviețuiește. Extremele climatice, încercări de vindecare ale planetei noastre

Fiecare anomalie este un mesaj, fiecare paradox este o întrebare: Cât timp ne mai putem juca cu legile naturii? Pentru că Pământul nu este dușmanul nostru. Este doar o oglindă în care vedem iar și iar cât de fragil este echilibrul pe care îl numim „normal”, relatează Magyar Hirlap.

Zăpadă în deșert, gheață în tropice

Clima Pământului tinde să găsească echilibru, dar uneori pare să se răstoarne în mod deliberat peste margine. Există locuri unde ninge în căldură, unde gheața crește sub mare în timp ce se topește pe vârfurile munților și unde natura scrie legi contradictorii pe aceeași planetă.

Aceste fenomene stranii, aproape imposibile, nu sunt doar simptome ale schimbărilor climatice, ci și dovezi ale sistemului viu, regenerator al Pământului, dacă putem citi semnele.

FLASH NEWS Comitetul interministerial condus de Oana Gheorghiu a evaluat progresul reformei guvernanței corporative și jaloanele PNRR

19:19

ECONOMIE Simpla setare a mașinii de spălat care reduce consumul de curent la jumătate

19:18

1. Zăpadă în Sahara – când deșertul devine alb

Chiar și cele mai fierbinți părți ale lumii au iarnă, dar nu o vedem întotdeauna.
În 2016, apoi din nou în 2018 și 2022, zăpada a acoperit dunele portocalii din jurul orașului Ain Séfra din Algeria. Temperatura a scăzut brusc sub 10°C și un strat de zăpadă gros de câțiva centimetri a acoperit deșertul.

Contrastul dintre albul zăpezii și roșul deșertului era atât de ireal încât mulți au crezut la început că este un fotomontaj. Meteorologii au spus că niște curenți atmosferici rari împing aerul rece dinspre nord, dar imaginea sugerează totuși că Pământul se joacă uneori cu limitele.

2. Gheața la Ecuator – Secretul ghețarilor africani

Africa este fierbinte, dar Kilimanjaro are zăpadă veșnică pe vârful său, sau cel puțin așa avea înainte. Ghețarul este încă vizibil pe vârful de 5.895 de metri, care este situat la doar 3° sub ecuator.

Paradoxul: în timp ce savanele de dedesubt pot atinge 40°C, temperatura de pe vârf este sub minus 10°C.

Potrivit oamenilor de știință, muntele și-a creat propriul microclimat, unde rarefierea aerului și circulația aerului acționează ca și cum Pământul ar ascunde o mini-zonă arctică în tropice. Dar gheața dispare rapid: ghețarii din Kilimanjaro s-au micșorat cu 80% în ultimii 100 de ani. Gheața tropicală este acum unul dintre misterele străvechi ale Pământului, frumoasă, dar trecătoare.

3. Deșertul rece – Antarctica, unde nu ninge niciodată

Cel mai mare deșert din lume nu este Sahara, ci Antarctica.
Este complet acoperit de gheață, dar aerul este atât de uscat încât cea mai mare parte a continentului nu a nins de mii de ani. Temperatura scade adesea sub -60°C, dar precipitațiile sunt mai mici de 50 mm pe an, ceea ce o face oficial deșert.
Paradoxul este complet aici: o lume de gheață unde zăpada este mai rară decât ploaia în Sahara.

4. Marea fierbinte de sub gheață – „apa arzătoare” a Groenlandei

Sub calota glaciară a Groenlandei există peste o sută de izvoare geotermale active și zone vulcanice. Măsurătorile prin satelit arată că aceste izvoare creează lacuri cu apă topită la câțiva kilometri sub gheață. Paradoxul este că apa fierbe în partea de jos a câmpului de gheață.

Căldura se infiltrează în sus din interiorul Pământului și topește încet straturile inferioare – în timp ce suprafața este dominată de tărâmul înghețului. Cercetătorii spun că această „căldură latentă” ajută gheața să se miște și contribuie la viața lentă a Groenlandei. Planeta „respiră” și din interior.

5. Valul de căldură arctică – când Arctica este mai caldă decât Europa

În martie 2022, Arctica era cu 40°C mai caldă decât în mod normal.
În mijlocul iernii arctice, temperaturile erau de +3°C, în timp ce solul era înghețat în Europa Centrală. Fenomenul este cunoscut sub numele de „val de căldură nocturnă”.
Curenții neobișnuiți au împins aerul cald departe spre nord, iar topirea gheții a făcut ca oceanul să absoarbă și mai multă căldură, consolidându-se.

Este ca și cum Pământul ar încerca simultan să-și echilibreze și să-și perturbe propria climă.

6. Furtună de zăpadă la tropice – Surprize din America de Sud și Asia

(Photo by Xinhua/ABACAPRESS.COM/Rouelle Umali)

În Brazilia, în 2021 a nins în mai multe state din sud-estul țării, pentru prima dată din 1957.

În Thailanda, temperaturi sub zero grade au fost înregistrate în 2014, iar orezăriile au înghețat.

În India, la poalele Himalayei, ploile musonice și ninsorile au loc uneori în aceeași zi.

Aceste „perturbări” climatice arată că granița dintre tropice și zonele temperate nu este o linie sculptată în piatră, ci un dans atmosferic, în mișcare. Pământul pur și simplu nu știe unde este iarna și poate că nici nu vrea să știe.

7. Focul și gheața împreună – peisajele duale ale lumii

KAMCHATKA, RUSSIA – AUGUST 15: (–-EDITORIAL USE ONLY – MANDATORY CREDIT – ‘KAMCHATKA BRANCH OF GEOPHYSICAL SERVICE OF THE RUSSIAN ACADEMY OF SCIENCES’ – NO MARKETING NO ADVERTISING CAMPAIGNS – DISTRIBUTED AS A SERVICE TO CLIENTS–-) Klyuchevskoy volcano in Russia’s Kamchatka region erupts again, sending ash up to 9 kilometers into the sky, on August 15, 2025. Kamchatka Branch of Russian GC RAS / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Islanda, Kamchatka și Oceanul de Sud sunt locuri unde vulcanii și gheața conviețuiesc în armonie. Căldura vulcanică topește ghețarii, iar apa topită erupe din câmpurile de zăpadă sub formă de gheizere. În aceste puncte, Pământul arată două fețe simultan:
una care distruge, cealaltă care creează viață. Și uneori nu ne putem decide care este mai frumoasă.

8. De ce se întâmplă aceste paradoxuri?

Răspunsul este multistratificat:

• Curenții atmosferici uneori „amestecă” temperatura planetei.
• Curenții oceanici (cum ar fi El Niño) pot perturba complet tiparele sezoniere.
• Erupțiile vulcanice pot răci temporar atmosfera, provocând în același timp valuri de căldură extreme în alte părți ale Pământului.
• Și, în final: impactul uman – efectul de seră, defrișările, poluarea industrială – toate amplifică ritmul deja imprevizibil al naturii.

Pământul reacționează astfel: se înclină înapoi, dar tremură în acest proces. Pământul trăiește din paradoxuri. Deșerturi în zăpadă, gheață în tropice, gheață fierbinte și lavă rece, acestea nu sunt defecte ale sistemului. Acestea sunt pulsațiile sistemului. Pământul nu se prăbușește, ci vorbește: limbajul său este extremele. Fiecare anomalie este un mesaj, fiecare paradox este o întrebare: Cât timp ne putem juca cu legile naturii? Pentru că Pământul nu este dușmanul nostru. Este doar o oglindă în care vedem iar și iar cât de fragil este echilibrul pe care îl numim „normal”.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Avertismentul cercetătorilor. Modificarea VÂNTURILOR sudice afectează cel mai mare rezervor natural de carbon

Un cataclism inevitabil. Vara în Europa ar putea dura opt luni

Țara europeană care este pe cale de dispariție din cauza încălzirii globale. Statul a declarat stadiul de „pericol existențial”