ÎNDEMNUL unui oficial ucrainean pentru România, privind dronele și rachetele rusești „pe o anumită rază”: „Acțiuni simple, nu «tăcerea mieilor»”

România ar trebui să decidă să doboare rachetele și dronele rusești care se apropie de granițele sale „pe o anumită rază”, a spus Mihailo Podolyak, unul dintre consilierii de bază ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Declarația lui Podolyak, una dintre cele mai vizibile figuri ale Kievului, vine după ce la începutul acestei săptămâni o dronă rusească a căzut pe malul românesc al Dunării.

Reamintim că o dronă rusească cel mai probabil de fabricație iraniană s-a prăbușit în România, mai exact în județul Tulcea, în zona localității Plauru, în apropierea graniței cu Ucraina.

INEDIT Un fenomen cu tentă apocaliptică i-a speriat pe columbieni după cutremurul devastator de 7,4 grade. Care este explicația științifică

23:44

Ce spunea Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a lui Bolojan, când era în presă, despre întâlnirile dintre politicieni și membrii CCR. Dogioiu era “scandalizată”, azi e doar tăcută

23:22

Drona face parte dintr-un „stol” ucigaș care a vizat porturile ucrainene de la Dunăre, Reni și Ismail. Cele două porturi și depozitele de cereale sunt vitale pentru exporturile țării de peste Dunăre.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a recunoscut, miercuri, că bucăţi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României. Resturile sunt acum analizate de autorități pentru a verifica dacă este vorba de o dronă rusească. Cu o zi în urmă, oficialii de la București negau că vreo dronă trimisă de ruși împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre ar fi căzut pe teritoriul României.

„Nimeni nu se așteaptă ca NATO să invoce Art. 5 și să intre în război cu Rusia, din cauza unei tinichele, căzute pe un câmp românesc”

„Nu este cazul. Rusia își permite să folosească spațiul aerian al României și al altor vecini pentru a lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei pentru un singur motiv. Pentru că există tăcere. Poate că merită să articulezi mai ferm inadmisibilitatea de a încălca propriul spațiu aerian? De exemplu, prin declararea disponibilității de a doborî aceste rachete și drone pe o anumită rază pentru a-ți proteja granițele. (…)

În cele din urmă, punctul cheie este acela că este necesar să ajutăm Ucraina cât mai curând posibil cu sisteme suplimentare de apărare aeriană, să le desfășurăm în zonele de frontieră. Acest lucru va crește semnificativ securitatea țărilor care se învecinează cu Ucraina și va limita capacitățile speculative și provocatoare ale Rusiei. Este nevoie de acțiuni simple, nu de «tăcerea mieilor…»”, a scris Podolyak pe contul său de Twitter.

Europarlamentarul Dragoş Tudorache cere baterii antiaeriene pe malul românesc al Dunării

Europarlamentarul Renew Europe Dragoş Tudorache, membru REPER, a spus vineri că autorităţile române ar trebui să spună cum au de gând să securizeze sectorul de frontieră unde s-au prăbuşit părţi dintr-o dronă.

El consideră că la Ceatalchioi ar trebui fie să se instaleze baterii de apărare antiaeriană, „care să le dea linişte” localnicilor, fie să îi strămute pe aceştia.

„Până la urmă, se pare că sunt doar nişte resturi de dronă, dar putea să fie o dronă, putea să fie o rachetă (…). Aş vrea să văd un răspuns foarte clar din partea preşedintelui statului, ca şef al forţelor armate, şi din partea Ministerului Apărării Naţionale, cum anume începând de alaltăieri (miercuri – n.r.) avem de gând să securizăm acel sector de frontieră.

Autorităţile au o datorie faţă de acei cetăţeni, cât se poate de clar. Fie instalează baterii de apărare antiaeriană acolo, care să le dea linişte, cât se poate vorbi de linişte aici, pentru că e greu când eşti la câteva sute de metri sau un kilometru de un loc în care cad în fiecare noapte rachete să vorbeşti de linişte, dar măcar să ştie că sunt apăraţi, statul român trebuie să arate că poate apăra fiecare cetăţean al său. Punct.

Nu există aici marjă de interpretare. Dacă statul român consideră că nu poate să garanteze securitatea acelor cetăţeni, nu poate sau din orice motiv ştie că nu poate intercepta o rachetă sau o dronă care trece frontiera acolo, deşi e grav dacă suntem în această situaţie, sper că nu, sper că doar e indolenţă aici, atunci, da, cred că trebuie luată foarte serios în calcul strămutarea acelor cetăţeni, pentru că fiecare zi care trece e un risc pentru ei”, a mai declarat Tudorache la RFI.

Dronele rusești pot fi detectate și nu prea

Generalul Viorel Pană, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, a declarat joi că dronele ruşilor pot fi detectate, dar în cazul bucăților de dronă de la Plauru „relieful permite cu greu detecția unor obiecte care evoluează la înălțimi foarte mici, cu viteze foarte mici.”

Ministerul Apărării din România a confirmat miercuri că bucăți dintr-o dronă rusească folosită la atacurile împotriva portului Izmail, aflat la 250-300 de metri peste brațul Chilia, au fost descoperite pe teritoriul românesc.

NATO nu are niciun indiciu că fragmentele de dronă găsite pe teritoriul României au fost cauzate de un atac intenționat lansat de Moscova împotriva țării noastre, a declarat joi șeful alianței, Jens Stoltenberg, informează Reuters.

În cea mai recentă comunicare a MApN de joi, ministerul susține că ultima serie de atacuri ale Rusiei cu drone kamikaze asupra porturilor ucrainene de la Dunăre a fost monitorizată „în timp real.”

CITEȘTE ȘI:

Resturile unei drone rusești au ajuns în România, confirmă Angel Tîlvăr. Ministrul ordonă amplasarea mai multor puncte de observație în Deltă

LIVE UPDATE | Ziua 560 de război: Antony Blinken, vizită fulger la Kiev:  „Vrem să vedem cum funcționează contraofensiva”