Interese reciproce. Noul lider al Siriei, vânat în trecut de Rusia și SUA pentru legăturile cu al-Qaeda, a primit „binecuvântarea” lui Putin la Kremlin. Ce urmărește Moscova pe termen lung

Noua conducere a Siriei se confruntă cu numeroase probleme presante, primele două fiind menținerea puterii și restabilirea ordinii în țară. Atâta timp cât Moscova este dispusă să o asiste în aceste sarcini, problemele mult mai delicate – cum ar fi soarta fostului președinte Bashar al-Assad – pot deveni secundare pe „agendă”.

Sosirea la Moscova, pe 15 octombrie, a noului lider sirian Ahmad al-Sharaa – un fost militant al-Qaeda vânat de armata rusă timp de ani de zile – a marcat un nou punct de cotitură în relațiile ruso-siriene.

Această apropiere neașteptată este determinată de un interes reciproc, consideră Ruslan Suleymanov într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

• Noua conducere siriană trebuie să își consolideze propria legitimitate și să abordeze problemele economice și de securitate pe care Moscova le poate atenua.
• Pentru președintele rus Vladimir Putin, întâlnirea cu al-Sharaa a fost o oportunitate de a salva aparențele după căderea regimului Assad, de partea căruia Rusia luptase timp de un deceniu, și de a demonstra că Rusia este încă prezentă în Orientul Mijlociu.
• Până în prezent, faptul că fostul președinte sirian fugar Bashar al-Assad și-a găsit refugiu în capitala rusă nu a devenit un factor iritant în relațiile dintre Moscova și Damasc.

„Când forțele aeriene ruse și-au lansat operațiunea în Siria, acum un deceniu, în sprijinul regimului aflat la putere, unul dintre principalele lor obiective a fost combaterea militanților din Jabhat al-Nusra (Frontul Al-Nusra), un grup terorist aliniat cu Statul Islamic și condus de al-Sharaa, care a avansat în rândurile al-Qaeda”, scrie Ruslan Suleymanov.

O șansă de a salva aparențele pentru Putin

La insistențele Moscovei, Jabhat al-Nusra – sau Frontul al-Nusra – a fost inclusă pe lista teroriștilor Consiliului de Securitate al ONU. Schimbările ulterioare de nume ale grupării și ruperea publică a legăturilor cu al-Qaeda nu au modificat poziția Rusiei. Gruparea rămâne interzisă de autoritățile ruse, care continuă să aresteze persoane suspectate că ar avea legături cu organizația.

„Cu toate acestea, preluarea rapidă a puterii în Siria de către rebelii înarmați și căderea regimului lui Assad, la sfârșitul anului trecut, a forțat Moscova să accepte noua realitate.

Aproape imediat, Rusia a stabilit contactul cu noile autorități siriene, care, la rândul lor, au declarat că oferă Moscovei oportunitatea de a-și reconsidera relațiile cu poporul sirian.

• Până la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, a avut loc prima vizită a unei delegații ruse în Siria de la răsturnarea lui Assad, condusă de ministrul adjunct de externe, Mihail Bogdanov.
• Două săptămâni mai târziu, Putin a purtat o conversație telefonică cu al-Sharaa, care se autoproclamase președinte.
• Ambele părți au un interes direct în consolidarea cooperării lor, iar discuțiile președintelui sirian cu Putin la Kremlin au avut ca scop stabilirea unor domenii principale ale acestei cooperări.

Pentru al-Sharaa, care în urmă cu doar un an era o țintă pentru trupele rusești, Statele Unite oferind 10 milioane de dolari pentru informații despre locul unde se află, orice contacte internaționale și călătorii în străinătate reprezintă o oportunitate de a-i sublinia legitimitatea.

Pentru Putin, între timp, întâlnirea cu noul lider sirian, a cărui autoritate este deja recunoscută de majoritatea țărilor din regiune, este o șansă de a salva aparențele și de a demonstra că Rusia, spre deosebire de Iran, nu a pierdut în Siria.

Într-un sens mai larg, Kremlinul subliniază că poziția Rusiei în Orientul Mijlociu este de nezdruncinat, în ciuda reducerii prezenței sale militare în Siria”, continuă Ruslan Suleymanov în analiza sa.

Rusia ajută Damascul să echilibreze influența Turciei

Principala preocupare a autorităților de la Damasc, în acest moment, este securitatea. Jihadiștii de ieri nu numai că nu au reușit până acum să mențină ordinea pe teren, dar se implică direct în conflicte cu comunitățile locale, cum ar fi alawiții din vestul Siriei la începutul lunii martie, când cel puțin 1.500 de civili au fost uciși, și druzii din sudul țării la sfârșitul lunii aprilie și în iulie.

„Pentru a stabiliza situația, noii conducători sirieni sunt pregătiți să desfășoare patrule militare rusești în anumite regiuni ale țării. În timpul discuțiilor de la Kremlin, al-Sharaa i-ar fi cerut lui Putin să readucă trupele rusești în sudul Siriei.

• Pe lângă asigurarea securității, forțele militare rusești ar putea servi drept contrapondere la prezența israeliană în sudul Siriei.
• Simpla prezență a personalului militar rus în țară ar obliga conducerea israeliană să dea dovadă de o mai mare reținere atunci când lansează atacuri împotriva teritoriului sirian.

Contingentul rus ajută, de asemenea, Damascul să echilibreze influența Turciei, care are baze în nordul Siriei și intenționează să își extindă prezența militară în Republica Arabă.

O altă problemă nerezolvată pentru noile autorități siriene rămâne problema grupărilor armate kurde, care controlează încă până la 30% din nordul și nord-estul țării și refuză să se integreze în armata siriană. Rusia, care are contacte de lungă durată cu kurzii sirieni și le-a oferit opțiuni de integrare chiar și sub Assad, ar putea acționa ca mediator între aceștia și Damasc”, mai scrie Ruslan Suleymanov.

„Rusia nu este nici dispusă, nici capabilă să investească miliarde de dolari în infrastructura și economia Siriei”

Kurdistanul sirian are chiar și un birou de reprezentare la Moscova din 2016, mai scrie Suleymanov. Pentru Al-Sharaa, negocierile ar fi preferabile desfășurării unei operațiuni militare împotriva kurzilor – lucru pentru care Ankara a insistat recent.

Kurzii înșiși ar putea fi, de asemenea, interesați să aibă patronajul rusesc – consideră Ruslan Suleymanov -, având în vedere planurile aliaților lor americani de a-și reduce semnificativ prezența militară în estul Siriei, acum că Donald Trump a revenit la Casa Albă.

„Rusia însăși deține două facilități militare în Siria pentru care acordul de închiriere din 2017 este valabil până în 2066: o bază navală în orașul portuar Tartus și baza aeriană Khmeimim din Latakia, care servesc în prezent drept centre logistice pentru operațiunile în creștere ale Rusiei în Africa.

Noul lider sirian a ținut să sublinieze că autoritățile țării respectă toate acordurile semnate anterior între Moscova și Damasc.

• Conform estimărilor noului guvern sirian, reconstrucția țării – după treisprezece ani de război civil – va costa aproximativ 900 de miliarde de dolari.
• Rusia nu este nici dispusă, nici capabilă să investească miliarde de dolari în infrastructura și economia Siriei, dar declarase anterior că este pregătită să coopereze în domenii specifice, cum ar fi refacerea sectoarelor energetic și de ajutor umanitar.
• În urma discuțiilor dintre Putin și al-Sharaa, Rusia a fost de acord să ia în considerare aprovizionarea Siriei cu grâu, medicamente și alimente, precum și să lucreze la câmpurile petroliere ale țării.

În plus, Moscova și Damasc urmează să organizeze o reuniune a comisiei interguvernamentale pentru dezvoltarea comerțului și cooperării economice.

Între timp, compania rusă Gosznak, care tipărea monedă siriană sub Assad, urmează să emită bancnote noi pentru a le înlocui pe cele actuale cu portrete ale dictatorului demis”, explică Suleymanov în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Assad păstrează un profil discret, nu apare în public și nu acordă interviuri”

Soarta lui Assad, căruia i s-a acordat azil la Moscova, este o altă problemă pe care Moscova și Damasc vor trebui să o discute în cele din urmă.

„Dictatorul detronat este acuzat în Siria de folosirea violenței împotriva propriului popor, dar noile autorități nu au cerut încă oficial Moscovei să-l extrădeze.

• Guvernul rus, la rândul său, s-a asigurat că Assad păstrează un profil discret, nu apare în public și nu acordă interviuri.
• Până în prezent, fostul președinte fugar nu s-a dovedit a fi un obstacol major în dezvoltarea relațiilor dintre Moscova și Damasc și este puțin probabil să o facă.
• Noii lideri ai Siriei au preocupări mai presante, cum ar fi menținerea puterii și restabilirea ordinii în țara sfâșiată de război.

Atâta timp cât Moscova este dispusă să-i asiste în aceste sarcini, probleme mai delicate, cum ar fi soarta lui Assad, pot trece pe plan secund”, încheie Ruslan Suleymanov.

Foto main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• „Flota de țânțari”. Iranul pune presiune în Golful Persic prin mini-submarine și nave-lansatoare de rachete. „Concept de război adaptat la geografia, resursele și adversarii săi”
• Veteranii de război „cu nume” și politica ucraineană post-conflict. Se dau deja „lupte grele” la nivel de încredere, contracandidații lui Zelenski sunt în OFENSIVĂ
• Bugetul Rusiei pentru 2026. Cheltuielile pentru apărare și securitate internă scad cu 2%, dar prioritățile Kremlinului NU se schimbă
• Avertismentele Washingtonului, mai mult retorică decât acțiune? „Trump abia poate formula o critică la adresa lui Putin” / „FRUSTRAREA lui Zelenski, justificată”
• „Adoratorii Țarului”. De ce refuză Biserica Ortodoxă Rusă să recunoască autenticitatea rămășițelor Romanovilor, ultima familie regală a Imperiului Țarist