În ultima perioadă, Kremlinul și-a intensificat contactele cu rebelii Houthi din Yemen și au apărut speranțe că ar putea folosi influența pe care o are asupra lor pentru a ajuta la găsirea unei soluții de încetare a conflictului. Deocamdată, însă, Moscova nu este nici dispusă și nici capabilă să-i țină în frâu pe rebeli.
Săptămâna trecută, Vladimir Putin a purtat discuții – la Moscova – cu omologul său yemenit, Rashad Al-Alimi.
Guvernul Yemenului, recunoscut pe plan internațional, contează pe primirea de ajutor economic și alimente din partea Rusiei și speră, de asemenea, că Moscova își va folosi influența asupra rebelilor Houthi pentru a îmbunătăți situația din țara sfâșiată de război.
Dar acea campanie, planificată să dureze câteva săptămâni, s-a prelungit ani de zile și nu a dat rezultatele așteptate.
„Prin urmare, în aprilie 2022, Riadul a fost de acord cu un armistițiu umilitor cu rebelii, deși nu și-a pierdut complet interesul față de ceea ce se întâmplă în țara vecină. Autoritățile oficiale din Yemen își petrec cea mai mare parte a timpului în Riad”, notează Ruslan Suleymanov pentru Carnegie Endowment for International Peace.
Scenariul, totuși, este mai complicat, pentru că există și o altă parte implicată în acest conflict, respectiv Consiliul de Tranziție Sudic. Acesta se bazează pe sprijinul Emiratelor Arabe Unite și pledează pentru independența regiunilor sudice ale țării, urmând granițele Republicii Populare Democrate Yemen, care a existat din 1967 până în 1990.
Zonele aflate sub controlul conducerii sudice includ capitala temporară și principalul port al țării, Aden.
„Anii de război civil au aruncat Yemenul într-o criză umanitară profundă. Aproximativ jumătate din cei 34 de milioane de locuitori ai țării se confruntă acum cu lipsuri alimentare severe, iar PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de jumătate din cel din 2015.
Moscova nu se grăbește să ofere Yemenului ajutor umanitar, dar este pregătită să discute cooperarea în anumite domenii, cum ar fi explorarea câmpurilor petroliere din Yemen.
Cele două țări intenționează, de asemenea, să intensifice activitatea comună în sectorul combustibililor și energiei, la un nivel mai general, așa cum au convenit recent viceministrul rus al Energiei, Roman Marshavin, și ambasadorul yemenit la Moscova, Ahmed al-Wahishi”, explică Ruslan Suleymanov, cercetător nerezident la Institutul pentru Dezvoltare și Diplomație (IDD) al Universității ADA din Baku, Azerbaidjan.
Yemenul a devenit, totodată, unul dintre cei mai mari importatori de cereale rusești, cumpărând aproximativ 2 milioane de tone în anul 2024.
Prima reuniune a comisiei interguvernamentale ruso-yemenite urmează să aibă loc anul acesta. Dar principala problemă în relațiile dintre cele două țări rămâne posibila implicare a Moscovei în soluționarea războiului civil din Yemen.
„Timp de mulți ani, Rusia nu a avut un interes deosebit în acest conflict și nu a susținut o parte în detrimentul alteia. Oficialii ruși încă își subliniază echidistanța, întâlnindu-se periodic cu reprezentanți atât ai guvernului recunoscut internațional, cât și ai rebelilor Houthi, precum și cu separatiștii din sud.
Dar, după ce Rusia a invadat Ucraina, în 2022, rebelii Houthi, cu ideologia lor antioccidentală dură și atacurile asupra navelor occidentale care treceau prin zonă, au început să atragă interesul Kremlinului, până la punctul de a dezvolta cooperarea militară.
Consilieri militari de la Agenția de Informații Militare a Rusiei (GRU) lucrează la Sanaa, de exemplu, iar experții Consiliului de Securitate al ONU raportează din ce în ce mai mult încercări de introducere ilegală în Yemen a unor arme cu caracteristici tehnice și marcaje similare cu cele fabricate în Rusia.
Rebelii Houthi s-au dovedit utili Kremlinului, în principal pentru că distrag atenția și resursele Occidentului de la sprijinirea Ucrainei.
În plus, perspectivele lor în războiul civil par în prezent bune: recentele atacuri aeriene împotriva Yemenului efectuate de Statele Unite și Israel au sporit sprijinul public pentru rebeli. La rândul lor, aceștia continuă să bombardeze teritoriul israelian și este posibil ca și aici Moscova să fie implicată, furnizându-le date din satelit”, mai scrie Ruslan Suleymanov.
În schimb, rebelii Houthi au sprijinit Moscova în chestiuni importante pentru ea, adăugându-și „vocea” la revendicările sale privind statutul de lider al antioccidentalismului global.
Potrivit rebelilor din Yemen, de exemplu, războiul din Ucraina a fost cauzat de politica SUA, mai scrie Ruslan Suleymanov. În vara anului 2024, Rusia și Houthi și-au unit forțele pentru a păcăli sute de yemeniți să lupte în Ucraina.
„Deși neagă oficial că oferă vreun sprijin militar rebelilor, Rusia este, alături de Iran, una dintre puținele țări care interacționează activ cu Houthi, inclusiv la nivel diplomatic. Conducerea Houthi spune că împărtășește obiective comune cu Rusia în Orientul Mijlociu, iar Moscova a cerut Washingtonului să își reconsidere decizia de a desemna Ansar Allah drept organizație teroristă.
În orice caz, nu există altcineva la care să apeleze în afară de Moscova. Până de curând, guvernul oficial al Yemenului sperase că atacurile aeriene americane îi vor permite să desfășoare o operațiune terestră de succes împotriva rebelilor și să recâștige controlul asupra teritoriului pierdut.
Dar încetarea rapidă a operațiunii americane la începutul lunii mai a arătat că americanii nu sunt pregătiți să se implice într-un conflict prelungit cu Ansar Allah, mai ales în contextul negocierilor în curs cu Iranul.
În cele din urmă, însă, speranțele pentru sprijinul Rusiei în rezolvarea conflictului din Yemen sunt, cel mai probabil, nejustificate. Războiul din Ucraina consumă prea multe resurse ale Moscovei, iar Kremlinul cu siguranță nu este pregătit să redirecționeze aceste resurse către războiul civil din Yemen.
Dimpotrivă, succesul rebelilor Houthi, care au paralizat aproximativ 12% din comerțul internațional, distrăgând atenția Occidentului, se potrivește perfect părții ruse.
După căderea regimului lui Bashar al-Assad în Siria, anul trecut, Rusia nu mai are mulți aliați în Orientul Mijlociu și nu este pregătită să-i riște pe puținii rămași de dragul stabilității internaționale”, încheie Ruslan Suleymanov.
Foto colaj main – Profimedia Images / Wikipedia
Citește și: