Putin, „mediator” între Iran și Israel? „Într-un fel sau altul, acest CONFLICT va fi rezolvat fără participarea Rusiei”

Încă de la începutul escaladării militare fără precedent dintre Iran și Israel, Rusia lui Vladimir Putin și-a exprimat „îngrijorarea” cu privire la acest conflict în care, până în prezent, sute de oameni au fost uciși de ambele părți.

Trecând cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună peste tabloul de ansamblu, având în vedere invadarea Ucrainei de către Rusia, în luna februarie a anului 2022, ministerul rus de Externe, Serghei Lavrov, a „condamnat ferm” atacurile Israelului din 13 iunie asupra Iranului, descriind acestea drept o „încălcare clară a Cartei ONU, precum și a principiilor consacrate ale dreptului internațional”.

Astfel, Moscova are acum pretenția de a fi un mediator între cele două părți aflate în conflict.

• Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avut două apeluri telefonice în aceeași zi – unul cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și altul cu președintele iranian Masoud Pezeshkian.
• Putin este unul dintre puținii lideri politici care pot purta discuții, simultan, cu Teheran și Tel Aviv.
• Noul conflict care se desfășoară în Orientul Mijlociu a fost abordat de Putin și omologul său american, Donald Trump, pe 14 iunie.

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu bodyguarzii lui Călin Georgescu, după arestarea fostului prezidențiabil

05:00

NEWS ALERT SURSE | Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut de DIICOT în dosarul încălcării embargoului impus Belarusului de către UE

02:34

Printre altele, Putin a subliniat „disponibilitatea părții ruse de a se angaja în posibile eforturi de mediere”. Președintele american a declarat, la rândul său, pentru ABC News, că ar fi „deschis” ideii lui Putin de a servi drept mediator între Iran și Israel.

„Dar are liderul rus o șansă reală de a contribui la obținerea unui armistițiu în Orientul Mijlociu? Întrebarea și mai importantă este dacă Putin este cu adevărat interesat să oprească vărsarea de sânge din regiune”, notează cercetătorul Ruslan Suleymanov – Carnegie Endowment for International Peace – într-o analiză publicată de The Moscow Times.

Cum s-a stricat parteneriatul ruso-israelian

Timp de mulți ani, amintește Ruslan Suleymanov, Rusia lui Putin s-a putut lăuda cu relațiile sale strânse cu actorii cheie din Orientul Mijlociu, inclusiv cu cei care se află în conflict între ei.

Această echilibrare i-a oferit Moscovei șansa de a-și consolida prezența în regiune, inclusiv una militară.

„Unul dintre cele mai strălucite exemple în acest sens a fost Siria, unde Rusia a avut o cooperare strânsă cu Iranul, Turcia și, într-o anumită măsură, cu Israelul – în special prin intermediul serviciilor de informații.

• Totuși, odată cu invadarea Ucrainei, alte probleme au început să treacă în plan secund pentru Kremlin, inclusiv situația din Orientul Mijlociu.
• Reducerea resurselor politice, diplomatice și militare din regiune a dus la o slăbire a prezenței ruse și la incapacitatea de a influența serios procesele.
• Prăbușirea rapidă a regimului Bashar al-Assad în Siria, la sfârșitul anului 2024, a arătat clar că Rusia nu mai are capacitatea de a sprijini aliații din regiune, așa cum a făcut-o acum 10 ani.
• Căderea lui Assad a fost, de asemenea, o lovitură personală pentru Putin, a cărui aparentă slăbiciune le-a oferit partenerilor săi regionali un motiv în plus să nu aibă încredere în el.

În plus, în ultimii trei ani, politica de echilibrare a Moscovei în Orientul Mijlociu a fost zdruncinată.

Cooperarea militară activă a Kremlinului cu Iranul, precum și sprijinul acordat forțelor proxy ale Teheranului în regiune – începând cu Houthi, Hamas și Hezbollah – au stricat parteneriatul ruso-israelian, pe fondul escaladării conflictului privind Fâșia Gaza”, explică Ruslan Suleymanov.

„Moscova nu este interesată de un conflict necontrolat”

Relațiile au fost tensionate și de declarațiile inexacte ale mai multor oficiali, începând cu ministrul de Externe Lavrov, care – în mai 2022 – a declarat că evreii înșiși sunt responsabili pentru Holocaust.

În același timp, Iranul are motive să nu aibă încredere în Moscova.

„Astfel, în timpul prezenței sale în Siria, Teheranul a suspectat Kremlinul de o cooperare strânsă cu Israelul.

De exemplu, după atacul asupra consulatului general iranian de la Damasc, din 1 aprilie 2024, în care au fost uciși mai mulți generali de rang înalt, Teheranul, printre altele, a căutat dovezi ale implicării Rusiei.

Periodic apar conflicte diplomatice între Rusia și Iran. În 2023, șefii misiunii diplomatice a Rusiei la Teheran au fost chemați de două ori la Ministerul de Externe al Republicii Islamice, din cauza poziției pro-emirate a Moscovei asupra a trei insule din Strâmtoarea Hormuz, controlate de Iran.

Prin urmare, nici Iranul, nici Israelul nu se bazează în prezent pe Moscova ca partener de încredere.

Escaladarea actuală din Orientul Mijlociu este cu siguranță benefică pentru Kremlin. Ea distrage atenția Statelor Unite și a Europei de la războiul din Ucraina, oferindu-i lui Putin oportunitatea de a continua.

În cazul participării militare a Washingtonului la conflict, acest lucru va necesita și implicarea de resurse, inclusiv arme pentru statul evreu. Atunci când va alege între Israel și Ucraina, Trump va acorda evident prioritate primei.

În același timp, războiul din Orientul Mijlociu înseamnă și o creștere a prețurilor petrolului, de care bugetul rus este puternic legat. Totuși, Moscova, dorind în continuare să își mențină prezența în regiune, nu este interesată de un conflict necontrolat, cu consecințe catastrofale pentru toți actorii”, mai scrie cercetătorul de la Carnegie Endowment for International Peace.

„Rusia, interesată de un conflict care mocnește lent în Orientul Mijlociu, nu de un război la scară largă”

Mai mult, Kremlinul se teme, dacă nu de o prăbușire, cel puțin de o slăbire a regimului de la Teheran.

Aceasta ar duce la conservarea unor proiecte comune de amploare, precum coridorul de transport Nord-Sud, centrul de gaze ruso-iranian și construcția de noi reactoare pentru centrala nucleară de la Bushehr.

„În același timp, escaladarea actuală care implică Republica Islamică va duce la o reducere a cooperării militare dintre cele două țări. Acest lucru are potențialul de a perturba furnizarea către Rusia a dronelor iraniene, a rachetelor balistice și a altor arme și echipamente militare.

Căderea regimului teocratic din Iran se va dovedi a fi o altă înfrângere geopolitică pentru Kremlin în Orientul Mijlociu, după răsturnarea regimului Assad la sfârșitul anului trecut, pe care Moscova s-a bazat în regiune timp de peste 50 de ani.

Prin urmare, Rusia este interesată de un conflict care mocnește lent în Orientul Mijlociu, dar nu de un război la scară largă, ca și cum ar invoca principiul coranic luptă… dar nu încălca legea”, continuă Ruslan Suleymanov.

„Factorul decisiv în realizarea păcii în Orientul Mijlociu va fi voința lui Trump”

O încercare de a acționa ca mediator ar putea consolida poziția Kremlinului ca actor internațional major și participant activ la agenda Orientului Mijlociu.

„Totuși, pe lângă neîncrederea față de Moscova, potențialele negocieri dintre Iran și Israel nu par posibile la un nivel fundamental.

Având în vedere nivelul actual de ură, orice potențial acord cu inamicul va fi văzut ca un semn de slăbiciune atât la Teheran, cât și la Tel Aviv.

Factorul decisiv în realizarea păcii în Orientul Mijlociu va fi voința lui Trump, care are în prezent două opțiuni: să intervină în conflictul militar de partea Israelului sau să încheie o înțelegere cu Iranul.

În ambele cazuri, va fi vorba de a forța Teheranul să renunțe la ambițiile sale nucleare.

Dacă Trump alege o soluție diplomatică, Omanul – care a organizat anterior cinci runde de negocieri americano-iraniene – va acționa cel mai probabil ca mediator între SUA și Iran.

Într-un fel sau altul, acest conflict va fi rezolvat fără participarea Rusiei”, încheie Ruslan Suleymanov.

Foto main: Profimedia Images

Citește și:

Pe măsură ce noul regim sirian câștigă legitimitate, Rusia lui Putin riscă să rămână în afara „JOCULUI”. „Moscovei îi va fi din ce în ce mai greu”

Domul de Aur al lui Trump, costisitor și ineficient? „Dacă va fi implementat, va fi dezavantajos pentru SUA, atât economic, cât și strategic”

Miliardarul din culise. Cum PROFITĂ de război oligarhul Oleg Deripaska, conectat la sistemul militar-industrial al lui Putin și prieten cu Șoigu

Operațiunea „Pânza de păianjen”. Imaginile din satelit și drone confirmă 15/23 avioane rusești distruse, majoritatea bombardiere STRATEGICE

Putin reia tactici REPRESIVE din epoca stalinistă pentru a-i viza pe „dușmanii poporului”. Numărul condamnărilor pentru „trădare” a crescut de 10 ori