Iranul sărbătorește marți 35 de ani de la Revoluția islamică

Autoritățile iraniene sărbătoresc, marți, 35 de ani de la Revoluția islamică, pe fondul progresului negocierilor nucleare cu marile puteri, între care inamicul său istoric american, chiar dacă aceasta rămâne pentru mulți un tabu, relatează AFP.

La începutul dimineții, câteva sute de mii de persoane s-au adunat în piața Azadi, în centrul Teheranului, unde președintele Hassan Rohani urmează să rostească un discurs, potrivit unui jurnalist al AFP.

Ca să atragă mulțimea, organizatorii au prevăzut un concurs de talente sau unul de „imagini ale Aroganței”, o referire la țările occidentale.

Ziua de 11 februarie, 22 Bahman în calendarul iranian, este ocazia unor defilări în toată țara pentru a aminti despre sosirea la putere a imamului Khomeiny și căderea regimului șahului.

De la alegerea sa, președintele Rohani, calificat drept un moderat, a început o politică de apropiere de comunitatea internațională, în principal pentru a pune capăt sancțiunilor occidentale decretate împotriva Teheranului din cauza programului său nuclear controversat.

Occidentalii și Israelul, considerat drept singura putere nucleară din regiune, suspectează de circa zece ani Iranul că vrea să se doteze cu bomba atomică sub acoperirea programului său civil, ceea ce Teheranul neagă vehement.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge în Statele Unite la începutul lui martie pentru a discuta despre „mijloacele de a împiedica Iranul să producă arme nucleare”.

La sfârșitul lui noiembrie, la Geneva, Iranul a încheiat cu grupul 5+1 (China, Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Rusia și Germania) un acord privind înghețarea anumitor activități nucleare ale sale în schimbul unei ridicări parțiale a sancțiunilor care sufocă economia iraniană.

Discuțiile privind un acord global se vor relua la 18 februarie la Viena.

Hassan Rohani beneficiază de susținerea Ghidului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, pentru a desfășura aceste negocieri prin intermediul charismaticului șef al diplomației, Mohammad Javad Zarif.

Dar acest dialog este denunțat de conservatori, care apreciază că sunt prea importante concesiile făcute occidentalilor și denunță întâlnirile prea numeroase în opinia lor ale lui Zarif cu oficialii americani.

„Trebuie să te întrebi de ce sunt unii pregătiți să vândă la preț scăzut măreția și puterea Iranului pentru a obține încetarea animozității Statelor Unite”, a declarat Mohammad Ali Jafari, șeful Gardienilor Revoluției, armata de elită a regimului islamic.

El s-a exprimat în cadrul festivalului „Moarte Americii”, slogan lansat la fiecare manifestație oficială.

Pentru Iran, nu se pune încă problema reluării relațiilor diplomatice cu „Marele Satan”, întrerupte în 1980 după luarea de ostatici la ambasada americană din Teheran de către studenți islamiști.

Ambasadorul elvețian, a cărui țară reprezintă interesele americane în Iran, a fost convocat luni seara la Ministerul Afacerilor externe după noi sancțiuni americane împotriva unor persoane și companii suspectate că evită sancțiunile occidentale și susțin rețele teroriste.

Anterior, Zarif a anunțat că următoarele negocieri vor fi dificile, mai ales din cauza „lipsei de încredere” a Iranului în Statele Unite.

Sâmbătă, ayatollahul Khamenei a acuzat oficialii americani că „mint” atunci când dau asigurări că nu vor o schimbare de regim în Iran.

Ca preludiu la festivitățile din acest an, Iranul a anunțat lansarea reușită a două rachete de generație nouă „cu o mare capacitate de distrugere”, potrivit ministrului iranian al Apărării, Hossein Dehgan.

Iranul asigură că arsenalul său este dedicat doar apărării frontierelor și nu va fi utilizat decât în caz de atac.

Dar programul său balistic, ce include rachete cu rază de acțiune de 2.000 de kilometri, capabile să atingă Israelul, îngrijorează țările occidentale și a făcut obiectul mai multor condamnări din partea Consiliului de Securitate al ONU.

Iranul a anunțat, de asemenea, sâmbătă, că o flotilă de două nave aflate în prezent în largul Africii de Sud se apropie de frontierele maritime americane, fără a preciza care, ca răspuns la prezența Flotei a V-a a marinei americane în Golful Persic.