La zece ani după polonezi, Londra se teme de un aflux de români și bulgari după 1 ianuarie

Libera circulație pentru lucrătorii români și bulgari de la 1 ianuarie alimentează temerile Marii Britanii, pe fondul unui euroscepticism exacerbat, la fel ca instalatorul polonez la vremea sa, comentează AFP.

Guvernul britanic nu se hazardează să ofere vreo previziune oficială cu privire la numărul imigranților care ar putea veni începând din 2014, dar cifrele care circulă variază între 30.000 și 70.000 pe an, potrivit surselor.

Problema este sensibilă într-o țară care a cunoscut o imigrație puternică din Europa după extinderea UE din 2004.

Aproximativ 640.000 de persoane care trăiesc în Marea Britanie au venit din Polonia, a doua țară din care provin imigranții după India, potrivit cifrelor oficiale care datează din 2012. În realitate, ar fi peste un milion, potrivit comunității poloneze.

NEWS ALERT Două alerte aeriene în nordul județului Tulcea, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Populația a fost avertizată

07:46

ANALIZĂ EXCLUSIV Peste timp va putea AI să spargă portofelele Bitcoin? Avertismentul unui cercetător: Pregătiți-vă de modul buncăr! Superinteligența matematică este deja aici

07:33

„Am avut o experiență trecută foarte dificilă. Deoarece a fost clar dezastruoasă”, consideră Nigel Mills, un deputat conservator care a avut inițiativa unei moțiuni de prelungire cu cinci ani a duratei restricțiilor. Acest timp ar permite reducerea disparităților economice între Marea Britanie și cele două țări cele mai sărace din UE.

„Există o îngrijorare reală că acest lucru se va produce din nou, mai ales că economia noastră și piața muncii nu sunt complet refăcute după recesiune”, a explicat el pentru AFP.

Ca și în alte opt țări europene, românii și bulgarii, care în prezent nu au dreptul să exercite decât un număr limitat de meserii, vor putea, începând cu 1 ianuarie 2014, să aibă acces liber la piața muncii în Marea Britanie. Un număr de 140.000 lucrează deja în această țară, potrivit datelor oficiale din august.

Franța a anticipat această ridicare a restricțiilor dublând, în octombrie 2012, numărul de meserii accesibile, care a trecut de la 150 la 291, în sectoare în care angajatorii se confruntă cu probleme în a găsi forță de muncă. Ea a suprimat, de asemnea, o taxă pe care trebuia să o plătească angajatorul pentru a lucra cu români și bulgari.

În Marea Britanie, cunoscută pentru multiculturalismul și toleranța sa, în fața îngrijorărilor exprimate, Londra a anunțat înăsprirea accesului imigranților la ajutoare sociale, pe fondul creșterii popularități partidului antiimigrație și antieuropean UKIP.

David Cameron și-a exprimat, de asemenea, intenția de a cere limitarea libertății de circulație în UE, declanșând furia Bruxelles-ului.

O echipă a poliției britanice a fost trimisă în România pentru a încerca să descurajeze candidații la emigrare care nu au un loc de muncă.

Britanicii, cu excepția celor din mediul de afaceri care văd cu ochi buni această sosire de forță de muncă, sunt în general ostili ridicării restricțiilor. Astfel, 50 la sută vor ca acestea să se prelungeaască, potrivit unui sondaj You Gov publicat în septembrie. Acest procent a urcat la 82 la sută într-o anchetă realizată de Daily Mail în noiembrie.

Temerile se cristalizează în special în jurul romilor, a căror prezență cu genți și cărucioare în Hyde Park, în fața unor hoteluri de lux, generează profunde nemulțumiri.

În cochetele apartamente ale Centrului cultural român, comunitatea deplânge faptul că este arătată cu degetul în acest fel.

„Majoritatea românilor de aici nu înțeleg de ce sunt atât de stigmatizați, descriși ca oameni leneși, veniți să fure locurile de muncă ale englezilor și să profite de ajutoarele sociale. Ei consideră acest lucru insultător pentru că ei muncesc din greu, își plătesc impozitele”, a declarat pentru AFP Nicolae Rațiu, trezorier al centrului cultural.

Marea Britanie nu este prima alegere în destinația românilor, care, din motive lingvistice, preferă Italia și Spania, subliniază el.

În Germania, cotidianul cel mai citit, Bild, a profitat de recentele date ale Agenției germane pentru Ocuparea Forței de Muncă ce a dezvăluit că numărul românilor și bulgarilor care primesc alocații sociale minime Hartz IV în 2013 era de 38.800 de persoane și s-a dublat în doi ani.

Cele 38.800 de persoane nu reprezintă totuși decât 9 la sută dintre românii și bulgarii care locuiesc în Germania. Ca o comparație, pentru celelalte naționalități, media este de 15,4 la sută, a nuanțat Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Potrivit ambasadorului român la Londra, Ion Jinga, majoritatea concetățenilor săi care imigrează în Marea Britanie au mai puțin de 35 de ani și nu sunt o povară pentru sistemul de ajutoare sociale.