Liderii statelor europene au organizat un SUMMIT la Vilnius, pentru a discuta despre abordarea unei noi strategii în politica internațională

Liderii țărilor din Formatul București 9 – Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia -, și ai țărilor nordice – Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia – s-au întâlnit, luni, la Vilnius pentru a discuta despre abordarea unei noi strategii în politica internațională, pe fondul agresiunii ruse din Ucraina.

Șefii de stat și de guvern s-au întâlnit în contextul în care Rusia și-a amplificat agresiunea în Ucraina, provocând pierderea a sute de vieți omenești. Summitul reprezintă o manifestare a angajamentului de a extinde cooperarea în domeniul securității între țările din Formatul București 9 și țările nordice.

ULTIMA ORĂ Noul ambasador SUA a vizitat cu prioritate trupele din Baza Mihail Kogălniceanu

18:01

ECONOMIE Idee de business direct de la ANAF. Fiscul vinde evantaie cu 3 lei. Profitul uriaș pe care îl poți obține dacă le vinzi pe eMAG

17:58

NATO și-a reiterat angajamentul de a contracara amenințarea rusă prin implementarea unor măsuri ferme și creșterea investițiilor în apărare pentru a garanta securitatea colectivă, în conformitate cu Articolul 5 al Tratatului de la Washington.

„Legătura transatlantică continuă să fie piatra de temelie a apărării noastre colective. Creșterea cheltuielilor de apărare de către aliații non-americani, precum și prezența militară a SUA pe Flancul Estic al NATO și angajamentele extinse de descurajare rămân vitale pentru securitatea euroatlantică”, conform declarației summitului de la Vilnius.

Liderii și-au reiterat angajamentul de a crește investițiile în apărare până la atingerea pragului de cel puțin 5% din PIB, pentru consolidarea securității naționale și colective, în contextul amenințărilor externe.

„Vom accelera eforturile de consolidare a industriei de apărare transatlantice printr-o producție extinsă și mai rapidă, prin achiziții inteligente și prin mai multe proiecte multinaționale”, precizează declarația.

De asemenea, se prevede îmbunătățirea colaborării între statele membre NATO, pentru consolidarea capacității militare, în vederea garantării securității colective, inclusiv a statelor care nu fac parte din Uniunea Europeană.

Liderii europeni iau măsuri pentru a contracara pericolul rusesc

Subiectul principal al summitului de la Vilnius a fost războiul din Ucraina, care reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa securității UE și NATO. În acest sens, liderii statelor participante au evidențiat sprijinul necondiționat către Ucraina, bazat pe respectarea dreptului internațional și a principiilor suveranității și integrității teritoriale a spațiului ucrainean.

„Vom continua să oferim sprijin politic, militar, economic și umanitar pentru a poziționa Ucraina cât mai favorabil în vederea obținerii unei păci cuprinzătoare, juste și durabile, bazate pe principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional. Reafirmăm sprijinul nostru față de eforturile SUA în acest sens”, menționează declarația, făcând apel la sprijinul președintelui Donald Trump, care continuă eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.

Șefii de stat și de guvern au reiterat necesitatea de a contracara agresiunea rusă prin impunerea unor  sancțiuni. De asemenea, liderii au condamnat sprijinul acordat Rusiei de către state precum Belarus, Coreea de Nord și China. Coreea de Nord face parte din statele care și-au declarat în mod public susținerea pentru Rusia, confirmând pentru prima dată trimiterea de trupe în Ucraina, în luna aprilie.

Liderii și-au exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova de a menține stabilitatea regională și a contracara interferențele ruse, reiterând, încă o dată, sprijinul pentru Chișinău.

Următorul summit se va desfășura în România, în anul 2026.

Foto: Profimedia

Citește și:

Rusia și Ucraina participă luni la cea de-a doua rundă de negocieri privind pacea, la Istanbul. Ce spun reprezentanții celor două părți

Zelenski anunță  „pregătiri” pentru un nou schimb de PRIZONIERI cu Rusia, în urma discuțiilor de la Istanbul