Mircea Geoană în New York Times: „Reîntoarcerea României de pe buza prăpastiei”

„Românii sunt mai obosiți, frustrați și furioși decât orice alți europeni”, scrie Mircea Geoană în Pagina de Opinii a ediției online de joi a NYT, subliniind că „acum depinde de toți politicienii țării să vină cu un nou plan pentru a răspunde palmei pe care le-au dat-o cetățenii la referendum”.

Băsescu a „supraviețuit cu puțin referendumului” de duminică, „salvarea sa fiind o manevră legislativă introdusă de Curtea Constituțională și acceptată de Parlament, cerând ca, pentru ca referendumul să fie valid, la vot să participe majoritatea absolută a alegătorilor”, apreciază fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2009, precizând că deși împotriva lui Băsescu au votat mai mulți alegători decât l-au ales în 2009, ei nu reprezintă peste 50 la sută din electorat.

Amânarea unei hotărâri privind validitatea rezultatului acestui referendum până pe 12 septembrie „aruncă țara într-o perioadă prelungită de incertitudine politică”, continuă senatorul român.

„Divizarea partizană” care a atins o culme în cursul referendumului de duminică, „a fost gestionată neîndemânatic de toate părțile”, în opinia fostului ambasador român la Washington, care citează „schimbarea unor legi și instituții și înlocuirea președinților celor două Camere” de către majoritatea USL în Parlament, „furioasă din cauza amestecului lui Băsescu în procesul legislativ”, declanșând un „blitzkrieg” cu doar câteva luni înainte de alegerile legislative.

„Starea proastă din România este strâns legată de problemele curente din Europa”, apreciază fostul ministru român de Externe (2000-2004), în opinia căruia „cetățenii din întreaga Europă se simt înșelați de Guvernele pe care le-au votat, pentru că au eșuat să îi protejeze” de o situație dificilă economic și politic, „pe care nu au ei au creat-o și asupra căreia nu dețin controlul”.

Geoană scrie că țara a alunecat în sărăcie și haos în timp ce Băsecu „flutura cartea austerității fiscale ca semn al angajementelor României în Europa”, avertizând că „austeritatea creează spațiu pentru extremism, atât de stânga, cât și de dreapta” și apreciind că „un stil ostil și mușcător al felului de a face politică îi determină pe partenerii europeni ai României să se îndoiască de puterea democrației sale și să pună în discuție angajamentul său față de valorile europene”.

„Voci stridente ies ilegitim în prim plan, în timp ce curentul dominant în Europa este ocupat cu lupta împotriva crizei datoriilor”, denunță el, vizând „oficiali europeni frustrați de propriile politici”, care au reacționat față de încercările pripite ale Parlamentului român de a „netezi un teren politic”. „Europa vrea să stopeze tendințele antidemocratice, dar cetățenii României nu trebuie plătească factura pentru deficite democratice din alte părți ale Europei”, subliniază el.

„Crearea unui set de țări ostracizate în periferia geografică și politică a continentului ne va face să alunecăm spre o Europă reîmpărțită”, subliniază senatorul român în acest articol de opinie.

Despre actuala criză politică, Geoană scrie că „mocnește de mai mulți ani”, dar că analiștii au ignorat-o. „Concentrându-se asupra corupției și sistemului justiției, criticii au abordat rareori principala problemă a României, și anume procesul politic profund disfuncțional”, subliniază el.

Geoană îi acuză, într-o analiză a ultimilor 20 de ani, pe politicienii români că au „mers pe muchie de cuțit între prioritățile publice și interese economice personale”, referindu-se la numeroase afaceri care caută contracte guvernamentale „profitabile”, și denunțând faptul că „numeroși politicieni sunt interesați exclusiv de avantaje, o practică ce împiedică procesul politic”.

„Alegeri boicotate, câștigate sau pierdute cu un număr mic de voturi și suspiciunea fraudării au fost reperele ultimei decade”, subliniază el.

„A apărut un mediu politic caustic”, continuă Geoană analiza sa, adăugând că partidele politice sunt învinovățite de „ascunderea realității unui sistem politic corupt, afectat de nepotism și fiefuri care impun agende ce au prea puțin a face cu prioritățile cetățenilor”. În opinia sa, „sistemul justiției nu poate fi independent atât timp cât forțele politice îl utilizează sistematic pe post de teren de război și instrument de influență”, iar „părți din mass-media și ONG-uri sunt vulnerabile economic și partizane”.

„Știu cât de greu este să aduci reforme semnificative și de durată”, afirmă el, citând în acest sens implicarea sa ca ministru de Externe (2000-2004) în „efortul de a aduce România la punctul de a adera la NATO și UE”.

În finalul articolului, Geoană lansează un apel, îndemnând ca „acum să ne asumăm reforme îndrăznețe din nou și să acționăm în solidaritate cu interesul public, în pofida intereselor noastre politice”. „Acum depinde de toți politicienii țării să vină cu un nou plan pentru a răspunde palmei pe care le-au dat-o cetățenii României la referendumul de duminică”, subliniază senatorul român în acest articol de opinie.