MISIUNILE SPRE MARTE desfășurate de la începutul anilor 1960 și până în prezent

Plasarea cu succes a unui dispozitiv spațial pe suprafața planetei Marte este o operațiune deosebit de complicată, iar din cele 14 tentative inițiate din anii 1960 de URSS, apoi de Rusia, dar mai ales de Statele Unite ale Americii, doar jumătate au fost încununate cu succes, informează AFP.

NASA, al cărei robot Curiosity a ajuns cu bine, luni, pe planeta roșie, este singura agenție spațială din lume care a reușit până în prezent să exploreze solul marțian, cu șase dispozitive spațiale. Înainte de Curiosity, cel mai recent dintre acestea a fost Phoenix, în 2008.

Prezentăm mai jos istoricul acestor 14 misiuni spațiale pe Marte:

Noiembrie 1960 (URSS): Sputnik 22 s-a dezintegrat rapid, înainte de a atinge orbita terestră.

DIPLOMAȚIEDonald Trump se va întâlni joia viitoare cu Xi Jinping și Vladimir Putin. Subiectele de pe agenda celor trei lideri la summitul trilateral de la Shenzhen

00:11

BREAKING NEWSAlertă aeriană majoră în SUA. Niciun avion nu mai decolează de pe tot teritoriul american din cauza unor “circumstanțe extraordinare”

23:48

Noiembrie 1971 (URSS): Marte 2 s-a prăbușit pe suprafața planetei Marte.

Decembrie 1971 (URSS): Marte 3 a realizat prima coborâre reușită pe Marte. Deși această sondă a funcționat doar 15 secunde, ea a reușit să transmită câteva imagini.

Martie 1974 (URSS): Marte 6 a încetat orice comunicare cu Terra înainte de a coborî pe Marte.

Martie 1974 (URSS): Marte 7 a eșuat în încercarea de a se plasa pe orbita marțiană.

Iulie-august 1976 (SUA): Viking 1 (iulie) și Viking 2 (august) sunt primele sonde care au reușit să coboare și să funcționeze pe suprafața planetei roșii, de unde au transmis pe Terra imagini și analize chimice ale solului marțian.

Noiembrie 1996 (Rusia): Marte 96 – tentativă de lansare eșuată.

Septembrie 1997 (SUA): Mars Pathfinder reușește să plaseze simultan o sondă pe orbită și un mic robot pe solul marțian.

Decembrie 1999 (SUA): Sonda Mars Polar Lander s-a prăbușit pe suprafața marțiană.

Ianuarie 2004 (SUA): Cei doi roboți – Spirit și Opportunity – din gama Mars Exploration Rovers au coborât cu succes pe Marte, la un interval de o lună unul față de celălalt. Opportunity continuă să funcționeze și în prezent.

Decembrie 2004 (Uniunea Europeană): Beagle 2 a pierdut contactul cu centrul de control terestru înainte de a atinge suprafața marțiană.

Mai 2008 (SUA): Mars Phoenix a funcționat timp de 155 de zile pe suprafața marțiană, în regiunea arctică a acestei planete.

Pe lângă aceste 14 misiuni de plasare a unor dispozitive pe solul marțian, alte 29 de misiuni au avut ca obiectiv plasarea unor sonde pe orbita lui Marte sau survolarea planetei. Și în acest caz, rata eșecurilor a fost una ridicată.

În prezent, există trei sonde care funcționează pe orbita marțiană – două americane și una europeană. Americanii au plasat pe orbita marțiană sondele Mars Odyssey, în octombrie 2001, respectiv Mars Reconnaissance Orbiter, în decembrie 2006. Europenii au lansat cu succes sonda Mars Express, care este activă din februarie 2003.

Din totalul celor 43 de misiuni spre Marte ce au fost lansate în aproximativ 40 de ani, doar 12 s-au bucurat de un succes total – cele mai multe fiind americane.