Miza alegerilor din Grecia: faliment sau austeritate

Redactor:
Alexandra Pele
În esență, alegătorii din Grecia au două opțiuni, păstrarea status quo-ului, adică a austerității impuse de creditori în schimbul sprijinului financiar sau un faliment negociat. Argumentele economice pentru a doua variantă sunt destul de convingătoare.

În esență, alegătorii din Grecia au două opțiuni, păstrarea status quo-ului, adică a austerității impuse de creditori în schimbul sprijinului financiar, sau un faliment negociat. Argumentele economice pentru a doua variantă sunt destul de convingătoare, notează presa străină.

Datoria publică a statului este de peste 175% din PIB. Din estimările FMI, datoria guvernamentală a Greciei ar trebui să ajungă la 128% din PIB până în 2020, respectiv la 117% din PIB până în 2022. Acest scenariu presupune, însă, eforturi mari.

„Acest declin rapid (al datoriei publice, n.r.) este condiționat de excedente bugetare primare (venituri bugetare mai mari decât cheltuielile, înainte de plata dobânzilor, n.r.) de peste 4% din PIB obținute pe o perioadă de câțiva ani, precum și de o creștere relativ mare a PIB-ului nominal”, se arată într-un raport al Fondului.

FMI anticipează o creștere economică de 0,6% din PIB pentru Grecia în 2014. Acesta ar fi primul rezultat pozitiv înregistrat din 2007 și până în prezent. În 2013, economia Greciei a scăzut cu 3,9% din PIB, iar în 2012 s-a contractat cu 7% din PIB, potrivit datelor Fondului.

Politica oficială a Uniunii Europene (UE) față de Grecia este cel mai bine descrisă de sintagma „toleranță față de datorie”, recunoașterea acestei probleme și amânarea inevitabilului, notează Financial Times.

Este, de altfel, politica practicată de premierul Antonis Samaras, un joc de amânare și simulare, amânarea împrumurilor prin „rostogolirea” datoriei cu ajutorul sprijinului UE și simularea solvabilității. „Istoria crizelor internaționale ne arată că aceste datorii au fost întotdeauna încercate și au eșuat de fiecare dată”, comentează jurnaliștii britanici.

Viața grecilor s-a deteriorat sever în ultimii ani

Între anii 2008 și 2015, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor a scăzut, ajustat cu inflația, cu 30%, ajungând la 18.000 de euro, potrivit EUobserver. Aceasta evoluție este comparabilă cu o prăbușire a standardelor de viață de la nivelul statului Israel, la cel al Libiei, spre exemplu.

În topul celor mai competitive state din lume, Grecia a căzut de pe poziția 67 pe 81, sub Ucraina sau Algeria.

Pensiile au fost reduse, în medie, cu 40 de procente, majoritatea beneficiilor de șomaj se acordă pe o perioadă de cel mult 12 luni, iar prețurile medicamentelor compensate a crescut cu 30%

Alternativa propusă de Syriza

Partidul de extremă dreaptă vrea să negocieze cu troika un nou pachet de asistență, bazat pe politici sociale, potrivit Ekathimerini.

Acesta include un haircut substanțial al datoriei, adică plata unor sume mai mici către creditori, scăderea taxelor pentru toți cetățenii, cu excepția celor bogați, creșterea salariului minim și a pensiilor la 750 de euro pe lună, precum și electricitate gratuită (pentru circa 300.000 de familii), bonuri de masă, adăpost (pentru 25.000 de familii) și asigurare de sănătate pentru șomeri.

Acest program ar costa în jur de 2 miliarde de euro și s-ar adresa „crizei umanitare” cu care se confruntă Grecia, potrivit spuselor lui Alexis Tsipras (foto), liderul Syriza.

Foto: Aris Messinis // AFP // Mediafax Foto

Partidul Syriza este dispus să înghețe plățile către creditorii internaționali pentru a obține acordul partenerilor europeni.

„Noua Democrație și PASOK au decis să plătească. Noi spunem că am putea să nu plătim. Am putea să nu plătim pentru că vrem să negociem și să spunem că acest program (de bailout, n.r.) nu este sustenabil”, a precizat Yiannis Milios, parlamentar Syriza și una dintre vocile importante ale partidului în materie de politică economică.

Grecia a primit 250 de miliarde de euro

În 2015, după bailout-uri în valore totală de circa 250 de miliarde de euro, nevoia de finanțare a Greciei este estimată la aproape 20 de miliarde de euro, reprezentând dobânzi, plata unor tranșe către FMI, obligațiuni BCE ajunse la maturitate și arierate.

Având în vedere inabilitatea statului de a se împrumuta de pe piețele financiare, sigura soluție este să ceară sprijinul UE și al FMI. La finele anului, după dizolvarea parlamentului, randamentele obligațiunilor elene cu o maturitate de zece ani săriseră la 9,8%, în timp ce costurile de împrumut pe termen scurt ajunseseră la 12%. Luni, în jurul prânzului, dobânzile la obligațiunile pe zece ani erau de 8,96%.

Cu toate acestea, Grecia se împrumută la costuri de 2,4% mai mici chiar și decât cele cerute pentru titlurile germane, de circa 2,7%, datorită creditelor primite de la partenerii internaționali, notează Bloomberg.

În aceste condiții, liderul Syriza ar fi supus unor presiuni uriașe, în situația în care ar deveni premier după alegerile de la finele lunii. El ar avea la dispoziție mai puțin de o lună pentru a încheia negocierile cu partenerii internaționali, înainte ca ultima tranșă a împrumutului de la UE să se termine, pe 28 februarie. Grecia trebuie să restituie împrumuturi în valoare de peste 4,5 miliarde de euro până la finele lui martie, iar până în august trebuie să returneze o altă tranșă de 6,5 miliarde de euro.

Cum ar putea salva BCE Grecia

Un alt as în mâneca europenilor o reprezintă programul de cumpărare de obligațiuni pe care Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să-l implementeze după 22 ianuarie, program menit să sprijine statele de la periferia Europei. Grecia ar putea fi exclusă din acest mecanism dacă executivul de la Atena nu ajunge la o înțelegere cu troika.

De altfel, acest program de achiziții de obligațiuni este motivul pentru care criza din Grecia nu a destabilizat restul zonei euro, notează FT.

Un alt motiv îL reprezintă instrumentele pe care statele din zona euro le-au pus la punct începând cu 2010 pentru a evita contagiunea în regiune. Printre acestea se numără fonduri de rezervă garantate de guverne, o uniune bancară parțială și monitorizarea bugetelor naționale și a reformelor structurale din statele membre.

Cât de expuse sunt băncile

Din informațiile de la ora actuală, cele mai mari bănci din Europa au o expunere limitată pe Grecia după ce au vândut unitățile locale și au limitat deținerile de obligațiuni elene, susțin analiștii JP Morgan Chase&Co, citați de Bloomberg.

Șase bănci din Germania și din Franța au linii de credit în valoare de 5 miliarde de euro. Credit Agricole are cea mai mare expunere, de 3,5 miliarde de euro, în mare parte împrumuturi către companii.

Băncile iau în considerare riscul repetării situației din 2011, când piețele au reacționat dur din cauza temerilor privind răspândirea crizei datoriilor suverane în alte state europene.

Fondurile pe care clienții greci le datorează celor șase bănci europene sunt „foarte limitate”, de la 0,1% la 0,9% din totalul creditelor acordate de băncile în cauză. Totodată, obligațiunile deținute de aceste bănci sunt „imateriale”, au precizat economiștii JP Morgan Chase&Co.

„Cel mai mare risc asociat cu ieșirea Greciei din zona euro rămâne cel de contagiune la periferie, în particular în Italia”, comentează analiștii.

Cum s-a ajuns în această situație

Parlamentul grec a fost dizolvat miercuri, în ultima zi din 2014, după ce a eșuat, a treia dată consecutiv, să aleagă un președinte. Stavros Dimas, fost comisar european și candidatul Guvernului în alegerile prezidențiale, avea nevoie de 180 de voturi, dar a obținut doar 168. Drept urmare, Grecia va organiza alegeri legislative anticipate pe 25 ianuarie. Favorit la ora actuală este partidul de extremă stânga Syriza care conduce în sondaje cu 28%, față de 25% din voturi cu cât este creditat partidul Noua Democrație, aflat la guvernare.

Liderul Syriza, Alexis Tsirpas, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse țării sale de creditorii internaționali (troica UE, BCE și FMI) în schimbul unui împrumut de peste 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice care afectează economia elenă. Mai exact, un nou haircut, prin care deținătorii de obligațiuni grecești renunță la o parte din suma pe care statul ar trebui să le-o restituie.

În weekend, presa germană a publicat un articol controversat potrivit căruia cancelarul german Angela Merkel ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuție măsurile de austerite.

„Guvernul german consideră aproape inevitabilă ieșirea (Greciei) din zona euro dacă șeful opoziției Alexis Tsirpas (Syriza, stânga radicală) va conduce guvernul după alegerile (legislative), va abandona politica de austeritate bugetară și nu va mai rambursa datoriile țării”, a scris publicația Der Spiegel, citând „surse apropiate Guvernului german”.

„Riscul contaminării altor țări este limitat, deoarece Portugalia și Irlanda sunt considerate asanate. Pe de altă parte, MES (mecanismul european de stabilitate) furnizează un mecanism de salvare solid, în timp ce Uniunea Bancară asigură securitatea instituțiilor de credit”, ar fi dezvăluit aceste surse.

Oficial german: Epoca în care eram forțați să salvăm Grecia a trecut

Duminică, un purtător de cuvânt al Guvernului a precizat că Germania este încrezătoare în capacitatea Greciei de a-și respecta angajamentele luate în cadrul planului de salvare.

„Grecia și-a respectat angajamentele în trecut. Guvernul presupune astfel că Grecia va continua să își respecte angajamentele contractuale” față de creditorii săi, a declarat Georg Streiter pentru AFP.

Președintele francez, Francois Hollande, a comentat la rândul său că viitorul guvern elen va trebui să respecte angajamentele țării față de partenerii europeni, dar și că elenii sunt „liberi să își aleagă destinul”.

De altfel, un lider politic din partidul condus de cancelarul german a afirmat că zona euro nu mai este nevoită să sprijine financiar Grecia de frica unei eventuale contagiuni, dar și că o eventuală ieșire a țării din zona euro nu ar periclita moneda unică.

„Situația este total diferită față de acum trei ani, când nu aveam mecanisme de salvare financiară. Epoca în care eram forțați să salvăm Grecia a trecut”, a declarat Michael Fuchs, vicepreședintele grupului creștin-democrat (CDU) din Bundestag, conform unui interviu acordat presei germane.

„Nu mai există potențial de șantaj. Iar Grecia nu mai prezintă risc sistemic pentru zona euro”, a adăugat politicianul conservator german.

Premierul elen: Pe 25 alegem dacă rămânem în Europa

Premierul grec, conservatorul Antonis Samaras, spune că miza alegerilor legislative de pe 25 ianuarie o reprezintă „rămânerea țării în Europa”.

Trebuie „să intrăm în bătălia alegerilor cu responsabilitate” deoarece „de această luptă depinde rămânerea țării în Europa”, a declarat el în cadrul unei întâlniri cu președintele Carolos Papoulias.

FMI a anunțat suspendarea ajutorului financiar, în vederea obținerii unor clarificări, iar ministrul german al Finanțelor Wolfgang Schaüble a declarat că nu există „nicio alternativă” la reformele începute în Grecia.

Patru dintr-o lovitură. Becali scrie ISTORIE în Liga I. FCSB a dat marele tun şi...
EXCLUSIV. Bianca Drăgușanu, desfigurată de Alex Bodi! Vedeta a fost ruptă cu bătaia de iubitul...
FOTO. Anna Lesko, fără lenjerie intimă pe sub rochie! Cum a apărut blonda pe stradă
A fost nevasta nr. 4! Ce s-a ales de cea mai sexy soție a lui...
Calendar ortodox 2 octombrie 2020. Sărbătorim un sfânt care înlătură vrăjile
Dezvăluiri incredibile la peste 30 de ani de la Revoluție: 'Am căutat sacii cu cadavrele...
Lovitură cruntă pentru Mihai Gâdea! Emisiunea lui ... Nimeni nu se aștepta la ASTA
Primarul sectorului 4 a anunţat că va depune plângere penală pentru zădărnicirea combaterii bolilor împotriva...
Biroul Electoral Sector 1 intervine în scandalul imaginilor: Persoana din imagini, personal tehnic auxiliar
EXCLUSIV. Bianca Drăgușanu, desfigurată de Alex Bodi! Vedeta a fost ruptă cu bătaia de iubitul...
Aroganțe de vedetă! Ce a făcut fiica Biancăi Drăgușanu într-un restaurant de fițe din Capitală?...
Un RUS a dus la extrem un EXPERIMENT cu Coca-Cola. Urmarea a fost de-a dreptul...
ULTIMA ORĂ! Alegerile au fost anulate ... Oamenii vor fi chemați din nou la vot
Dezastru pentru Mihai Gâdea. Antena 3, sancționată dur din cauza lui Nicușor Dan: „Terorism mediatic!”
Ultimă oră! S-au ANULAT alegerile, la urne din nou pe 11 octombrie
Alegerile se anulează în acest oraş! Decizia luată de BEC
Masca miroase urât? Vezi 10 posibile cauze și soluțiile!
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de...
Cine este românul care vrea să investească aproape 3 miliarde de euro într-un proiect gigant...
Inchide