NOUL PAPĂ – Jorge Bergoglio este un iezuit auster care ar mai fi concurat pentru Papă în 2005

Cardinalul argentinian care a fost ales miercuri, spre surpriza generală, papă în locul lui Benedict al XVI-lea, este un iezuit auster, considerat a fi moderat și de o orientare reformistă.

Alegerea sa la Sfântul Scaun este o premieră pentru Biserica Catolică care nu a fost niciodată condusă de un reprezentant al Societății lui Isus.

Arhiepiscop de Buenos Aires și primat al Argentinei, acest bărbat timid și tăcut beneficiază de un mare prestigiu printre adepții săi care îi apreciază disponibilitatea sa totală și stilul său de viață lipsit de orice ostentație.

În 2010, acesta s-a opus cu putere legalizării căsătoriilor homosexuale în Argentina, țară unde avortul este interzis. Acesta s-a ridicat de asemenea împotriva dreptului acordat transexualilor de a își schimba sexul la starea civilă.

CONTROVERSĂ Criza apei naște războiul de pe Facebook. Acuzat de USR că e principalul vinovat pentru problemele de mediu din România, PSD ripostează

19:47

Adevărul despre afacerile imobiliare ale familiei Băluță. Documentul care clarifică totul: de unde sunt sumele investite

19:46

În septembrie 2012, acesta i-a criticat pe preoții ce refuzau să boteze copiii născuți în afara căsătoriei, calificându-i „ipocriți”.

Născut la 17 decembrie 1936 la Buenos Aires, noul papă a venit pe lume într-o familie modestă. Fiu al unui lucrător feroviar de origine italiană, acesta a urmat școala publică. Își încheie studiile cu o diplomă de tehnician în chimie.

La vârsta de 22 de ani, se alătură Societății lui Isus unde studiază științele umaniste și obține o licență în filosofie. După un stagiu în învățământul privat, acesta își urmează studiile în teologie.

Acesta a fost hirotonit la 13 decembrie 1969.

După doar patru ani, la doar 36 de ani, acesta este ales provincial (responsabil național) ak Iezuiților argentinieni. Acesta își va asuma responsabilitatea timp de șase ani.

În timpul dictaturii militare din Argentina (1976-1983), Jorge Bergoglio se luptă pentru conservarea unității unei mișcări iezuite afectată de teologia liberării, având ca motto: mențineți non-politizarea Societății lui Isus.

Viitorul cardinal se deplasează apoi la Friburg, în Germania, unde își obține doctoratul. La întoarcerea sa, își reia activitatea pastorală ca un simplu preot de provincie în orașul Cordoba, la 700 de kilometri nord de Buenos Aires.

La 20 mai 1992, Jean-Paul II îl numește episcop de Auca și episcop auxiliar de Buenos Aires. Acesta urcă apoi în ierarhia catolică a capitalei, obținând în sfârșit postul de cardinal la 21 februarie 2001.

În pofida acestei cariere meteorice, omul a rămas „foarte umil” și „duce un stil de viață simplu”, conform preotului Marco. Se trezește la 04:30 dimineața și își încheie ziua la ora 21:00. Nu are mașină, se deplasează cu transportul în comun și a renunțat să ocupe somptuoasa reședință a arhiepiscopilor din Buenos Aires.

Se spune că este foarte atent cu nevoile colaboratorilor săi, care îl pot contacta oricând pe o linie telefonică directă. Nu acordă interviuri, deși este un cititor avid al presei.

Cu toate acestea, este cunoscut ca un cititor pasionat al lui Jose Luis Borges și Dostoievski, amator de operă și suporter fanatic al clubului de fotbal Buenos Aires San Lorenzo, fondat de un preot.

Arhiepiscopul Bergoglio a căpătat o reputație sporită în rândul semenilor săi pentru munca sa ca editor adjunct al raportului final al sinodului din octombrie 2001: raportorul principal, arhiepiscopul de New York Edward Egan, nu a putut să își îndeplinească misiunea din cauza atentatelor de la 11 septembrie, iar cardinalul argentinian a terminat mare parte din muncă.

La Sfântul Scaun, acesta era înainte de alegerea sa membru al Congregației pentru cultul divin și disciplina tainelor.