O unealtă din silex, șlefuită în urmă cu 1,4 milioane de ani, descoperită în Spania

Arheologii care efectuează săpături în situl preistoric Atapuerca din nordul Spaniei au anunțat miercuri că au descoperit o unealtă din silex datând din urmă cu 1,4 milioane de ani, considerată cel mai vechi vestigiu al unei prezențe umane descoperit în acel sit, informează AFP.

Acea lamă de silex, măsurând doar trei centimetri în lungime, a fost descoperită în „Grotta Elefantului”, la aproximativ doi metri sub nivelul la care a fost găsit, în 2007, un maxilar uman datând din urmă cu 1,2 milioane de ani, declarat pe atunci ca fiind „cel mai vechi vestigiu uman european”.

Fragmentul descoperit în acest an, un silex „de o mare valoare” care era îngropat sub trei tone de sedimente, a făcut parte dintr-un cuțit șlefuit în urmă cu 1,4 milioane de ani, a explicat unul dintre cei trei coordonatori ai săpăturilor arheologice, Eduald Carbonell.

LIFESTYLE Cum să depozitezi cartofii astfel încât să reziste luni de zile

17:42

ULTIMA ORĂ Gândul publică programul de guvernare Tomac. Care sunt principalele puncte. Premierul desemnat promite să nu crească taxele

17:42

„Credem că prin această descoperire ne apropiem de limita admisă ca fiind aceea a primelor așezări umane din Europa Occidentală, care datează din urmă cu 1,5 milioane de ani”, au precizat arheologii într-un comunicat.

De o bogăție excepțională, situl Sierra d’Atapuerca, clasat din anul 2000 în patrimoniul mondial UNESCO, aflat în apropiere de orașul Burgos, conține obiecte arheologice vechi de până la 1,5 milioane de ani, însă nici unelte, nici rămășițe umane, atât de vechi nu au fost descoperite până acum.

În schimb, unelte din piatră descoperite în cadrul aceleiași campanii, „datând din urmă cu circa 1 milion de ani, confirmă continuitatea populațiilor umane în Europa, de la originile sale, în urmă cu 1,5 milioane de ani, până la apariția lui Homo Antecessor, în urmă cu 850.000 de ani”, se afirmă în comunicatul emis de arheologii spanioli.

Aceste descoperiri, potrivit cercetătorilor, „contrazic ipotezele avansate de anumiți experți, care spun că prima populare a Europei a avut la bază o succesiune de mici valuri migratoare umane, fără continuitate în timp, condamnate la dispariție, din cauza incapacității lor de a se adapta la noile spații”.

„Deși este vorba de unele foarte arhaice, acestea reflectă deja activități complexe, precum recuperarea animalelor căzute în grote”, care funcționau pe atunci ca un fel de capcane, se afirmă în același comunicat.

Din aceeași epocă, săpăturile au permis descoperirea rămășițelor a aceluia care era pe atunci „regele peșterilor din Atapuerca acum 1 milion de ani, Ursus dolinensis”, „un urs de talie mare, strămoș direct al viitorilor urși ai cavernelor și foarte apropiat de strămoșul comun al actualului urs brun”.

Diverse rămășițe din acea epocă au fost găsite în acest sit arheologic, precum cele ale unor animale preistorice – rinoceri, cervide uriașe, cerbi, bizoni și măgari de pădure.

La finalul acestei campanii arheologice pe 2013, arheologii au prezentat și o piesă foarte rară: un omoplat, fosilizat, identificat ca aparținând unui copil cu vârsta cuprinsă în intervalul 4-10 ani, datând din urmă cu 800.000 de ani. Descoperit în 2005, această fosilă era captivă într-un bloc de argilă calcificată și a fost nevoie de șapte ani de muncă din partea arheologilor pentru ca aceștia să reușească să îl extragă din acel bloc.

Fragmentul osos, după ce va fi analizat, ar putea fi expus la Muzeul evoluției umane din Burgos, unde sunt expuse cele mai importante descoperiri făcute în situl Atapuerca.