Parlamentul European a solicitat sancțiuni împotriva a 32 de oficiali ruși

Rezoluția are doar o valoare politică și nu obligă autoritățile europene să urmeze recomandările deputaților europeni.

Potrivit unor anchete independente, Serghei Magnițki, care a dezvăluit un caz de corupție implicând autoritățile ruse, a decedat în 2009, în timp ce se afla în arest preventiv, după ce „a suferit de condiții inumane și a făcut obiectul unor neglijențe deliberate și unor torturi”.

Rezoluția propune Consiliului, care reprezintă statele UE, o listă de 32 de funcționari ruși implicați și care ar trebui vizați de sancțiuni privind interdicții de vize și înghețarea averilor deținute în statele membre UE.

ULTIMA ORĂ „Dosarul Pfizergate” se întoarce. Decizia prin care România a fost obligată să achite 600 de milioane de euro reaprinde scandalul achiziților comunitare de vaccinuri, în care Ursula von der Leyen și soțul ei sunt acuzați de corupție

05:00

CONTROVERSĂ Guvernul Bolojan discriminează șoferii prin reducerea accizei numai la motorină? Explicațiile unui expert în combaterea discriminării

05:00

Serghei Magnițki, devenit un simbol al luptei împotriva corupției, a fost arestat în 2008, după ce a denunțat o schemă frauduloasă pusă la cale, în opinia sa, de oficiali din poliție și ai Fiscului în detrimentul statului rus și fondului de investiții Hermitage Capital.

În iulie 2013, după aproape patru ani de la moartea sa, un tribunal din Moscova l-a recunoscut vinovat pentru evaziune fiscală. Potrivit unei hotărâri din 2011 a Curții Supreme, o persoană decedată poate fi judecată în Rusia, iar familia acesteia are dreptul să facă o cerere de reabilitare, ceea ce nu a fost cazul în dosarul Magnițki.

Dosarul Magnițki a afectat relațiile dintre Moscova și Washington.

Gaidau Ion, [email protected]