Patronul Telegram, al optulea cel mai bogat rus, a fost arestat în Franța, în urma unei operațiuni surprinzătoare

Directorul executiv al Telegram, Pavel Durov, a fost arestat, sâmbătă seara, pe un aeroport din apropierea Parisului, prezența sa în Franța fiind una neașteptată, scrie presa internațională.

Miliardarul franco-rus Pavel Durov, cofondatorul și CEO al aplicației de mesagerie Telegram, în vârstă de 39 de ani, a fost prins pe aeroportul Bourget din afara Parisului, a informat presa franceză, citând surse neidentificate, și urmează să apară duminică în instanță. Născut în Rusia, el a fondat Telegram împreună cu fratele său în 2013, aplicația de mesagerie criptată ajungând că fie influentă în Rusia, Ucraina și republicile fostei Uniuni Sovietice.

Directorul executiv al Telegram, Pavel Durov, urmează să apară duminică în instanță, după ce a fost prins de poliția franceză pe aeroportul din apropierea Parisului pentru presupuse infracțiuni legate de aplicația sa poulară de mesagerie, au declarat surse pentru AFP, relatează France24.

FLASH NEWS Un deputat AUR cere UDMR să clarifice dacă este fundație sau partid. Bogdan Velcescu susține că UDMR beneficiază de subvențiile alocate partidelor, deși este fundație

14:58

FLASH NEWS Studentul britanic care a ucis-o pe românca Maria Săceanu și-a recunoscut vina. Era obsedat de serialul american „Dexter”

14:58

Miliardarul franco-rus, în vârstă de 39 de ani, a fost reținut sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget, la nord de capitala Franței, a declarat una dintre surse, vorbind sub rezerva anonimatului.

Durov sosise de la Baku, în Azerbaidjan, a spus o altă sursă apropiată cazului.

OFMIN din Franța, un birou însărcinat cu prevenirea violenței împotriva minorilor, a emis un mandat de arestare pentru Durov într-o anchetă preliminară privind presupusele infracțiuni, inclusiv fraudă, trafic de droguri, hărțuire cibernetică, crimă organizată și promovarea terorismului, a spus una dintre surse.

Durov este acuzat că nu a luat măsuri pentru a reduce utilizarea în scopuri infracționale a platformei sale.

„Ajunge cu impunitatea Telegramului”, a spus unul dintre anchetatori, adăugând că sunt surprinși că Durov a venit la Paris știind că se află pe lista persoanelor căutate de oamenii legii.

Potrivit Reuters, Durov, a cărui avere a fost estimată de Forbes la 15,5 miliarde de dolari, a spus că unele guverne au încercat să-l facă presiuni, dar aplicația ar trebui să rămână o „platformă neutră” și nu un „jucător în geopolitică”.

Ministerul rus de Externe a declarat că ambasada sa din Paris clarifică situația din jurul lui Durov și a cerut organizațiilor neguvernamentale occidentale să solicite eliberarea acestuia, arată sursa citată.

Platformă de „confidențialitate”

Aplicația de mesagerie criptată, cu sediul în Dubai, s-a poziționat ca o alternativă la platformele deținute de SUA, care au fost criticate pentru exploatarea comercială a datelor personale ale utilizatorilor.

Astfel, Telegram s-a angajat să nu dezvăluie niciodată nicio informație despre utilizatorii săi.

Într-un interviu rar acordat prezentatorului de talk-show de dreapta Tucker Carlson în aprilie, Durov a spus că a avut ideea de a lansa o aplicație de mesagerie criptată după ce a fost sub presiunea guvernului rus când lucra la VK, o rețea socială pe care a creat-o și apoi a vândut-o și a a părăsit Rusia în 2014.

El a spus că a încercat apoi să se stabilească la Berlin, Londra, Singapore și San Francisco înainte de a alege Dubaiul, pe care l-a lăudat pentru mediul său de afaceri și „neutralitate”.

Oamenii „adoră independența. De asemenea, iubesc intimitatea, libertatea, (există) o mulțime de motive pentru care cineva ar trece la Telegram”, a spus Durov, în interviul pentru Carlson.

El a spus la acea vreme că platforma avea peste 900 de milioane de utilizatori activi.

Fiind înregistrată în Emiratele Arabe Unite, Telegram a reușit să se ferească de regulile de moderare guvernamentale, într-un moment în care țările occidentale fac presiuni asupra platformelor mari pentru a elimina conținutul ilegal.

Telegram permite crearea de grupuri de până la 200.000 de membri, ceea ce a condus la acuzații că facilitează răspândirea virală a informațiilor false, și lasă utilizatorii să difuzeze conținut neo-nazist, pedofil, conspirativ și terorist.

Serviciul de mesagerie concurent WhatsApp a introdus limite la nivel mondial privind redirecționarea mesajelor în 2019, după ce a fost acuzat că a permis răspândirea de informații false în India care au dus la linșaj, arată sursa citată.