Peter Magyar îi cere demisia președintelui, în prima conferință de presă: „A fost numit pentru a semna totul / Nu avem nevoie de astfel de oameni / Ungaria a devenit cea mai coruptă țară din UE sub Orban”

Peter Magyar vrea să închidă televiziunea de stat și radioul public, pe care le consideră instrumente de propagandă ale partidului Fidesz. Liderul Tisza dorește o mass-media „independentă”, pe baza modelului BBC, post TV aflat în conflict cu Donald Trump.

Peter Magyar a declarat la prima sa conferință de presă, după câștigarea alegerilor, că „una dintre primele măsuri va fi închiderea emisiunilor de știri de la televiziunea și radioul public”.

Acesta a mai precizat că noua administrație va încerca să înființeze „un consiliu pentru a asigura independența mass-media de stat”, pe baza modelului televiziunii BBC.

Magyar este întrebat despre relațiile sale cu SUA, având în vedere sprijinul clar acordat de administrația americană rivalului său, Viktor Orbán.

El afirmă că SUA sunt un partener foarte important cu care Ungaria trebuie să întrețină relații bune.

El spune că nu îl va suna pe Trump, dar că administrația sa va fi disponibilă pentru discuții dacă Casa Albă va lua legătura.

Referindu-se la viziunea sa asupra modului în care ar trebui să funcționeze UE în viitor, el afirmă că „nu este necesar să avem niște Statele Unite ale Europei”, susținând în schimb ideea unei uniuni de state independente și suverane.

El susține că Europa a „gestionat defectuos” criza migrației, iar acest lucru a zguduit sentimentul de siguranță al cetățenilor.

„Majoritatea țărilor și-au dat seama acum, destul de târziu, că poziția lor inițială nu a fost cea potrivită… Problema [migrației] nu ar fi trebuit adusă în Europa, ci ar fi trebuit să oferim ajutor în primul rând țărilor” din care provin migranții, afirmă el.

El susține că UE ar trebui „să recunoască și să respecte diferențele noastre” și „să nu ne impunem reciproc anumite lucruri”.

Presat să ofere mai multe detalii despre Rusia, Magyar afirmă că Moscova reprezintă „un risc de securitate” pentru Europa.

„Îi cunoaștem pe ruși – și nu mă refer la poporul rus, la cultura rusă sau la oamenii din Rusia; aceștia sunt oameni minunați –, ci la ursul rus [și rolul său] în istoria Ungariei.”

El afirmă că Ungaria „știe exact despre ce este vorba” și spune că Europa – atât ca bloc, cât și statele membre separat – „trebuie să se pregătească pentru asta” și să fie gata să se apere.

Referindu-se la Ucraina, Magyar afirmă că susține acordul privind Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro, așa cum a fost convenit în decembrie anul trecut, care includea în mod esențial o clauză de derogare pentru Ungaria (alături de Republica Cehă și Slovacia), astfel încât aceste țări să nu fie obligate să contribuie financiar.

El susține că Ungaria ar trebui să beneficieze în continuare de clauza de derogare deoarece „se află într-o situație financiară foarte dificilă”, subliniind importanța reluării fluxului de fonduri europene care – afirmă el cu fermitate – „ne aparțin și pe care toate celelalte state membre le-au primit, cu excepția noastră”.

„Deoarece nu le-am primit, nu am putut să le folosim pentru a ne îmbunătăți economia, așa că nu putem să mai contractăm și mai multe împrumuturi”, spune el, criticând politica economică a lui Orbán.

El afirmă că această chestiune nu ar trebui redeschisă, ci pusă în aplicare așa cum s-a convenit în decembrie.

Deși nu este perfectă, această soluție reprezintă totuși un pas înainte, întrucât apropie UE de momentul în care va putea efectiv să vireze fondurile către Ucraina, unde acestea sunt necesare de urgență.

Apoi, el abordează chestiunea aderării Ucrainei la UE, afirmând că nu susține o procedură „accelerată” pentru Kiev.

„Ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie acceptată de UE”, spune el.

El afirmă că „toate țările candidate la aderare trebuie să treacă prin același proces” și că ar dori să organizeze un referendum în Ungaria la finalul acestuia.

El spune că nu prevede ca acest lucru să se întâmple „în următorii zece ani”.

Magyar a respins afirmațiile lui Viktor Orban potrivit cărora, sub conducerea sa, copiii unguri ar fi trimiși pe frontul din Ucraina.

„Aș dori să le spun tuturor ungurilor și să transmit acest mesaj în toate colțurile lumii: în Ungaria, nimeni nu dorește război.

Toată lumea este de partea păcii, iar acest guvern va fi un guvern al păcii.

Spre deosebire de guvernul lui Viktor Orban.”

Prim-miniștrii vor putea exercita doar două mandate, promite Magyar.

Aceasta înseamnă că liderii maghiari vor putea rămâne la putere maximum opt ani, similar cu situația din Statele Unite.

Această măsură vine după ce Viktor Orban s-a menținut la putere timp de 16 ani.

„Vom face totul pentru a restabili democrația și pentru a avea din nou un sistem de control și echilibru”, a adăugat el.

El afirmă că modificarea constituțională va face imposibilă numirea lui Orban în funcția de prim-ministru în viitor.

Magyar își reiterează apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze din funcție, calificându-l drept o „marionetă” a lui Viktor Orbán.

„A fost numit pentru a semna totul; fiecare document care i se prezintă – fie că este vorba de meniu, de constituție sau de legi – așa că nu avem nevoie de oameni de genul acesta. Pentru mine, el nu este președinte”, spune el.

„Despre politica externă, el spune: maghiarii au decis să aparțină UE și NATO și suntem mândri de asta. Suntem mândri că am apărat granițele Europei timp de multe sute de ani, fiecare maghiar este mândru de identitatea sa europeană și știa că, indiferent de ce le spune propaganda josnică, toată lumea știe că Uniunea Europeană este un proiect de pace și că nu ar trebui să existe război între țările fondatoare.

Poporul maghiar consideră că NATO și UE sunt în mare măsură responsabile pentru pacea din Ungaria. UE are defectele ei, desigur că are defectele ei: 27 de state membre cu interese de lobby, interese de partid. Am lucrat ca diplomat guvernamental la Bruxelles timp de opt ani și am învățat dificultățile și frumusețile găsirii unui compromis. Compromisul poate fi găsit, Ungaria este gata să contribuie la el. Vom avea argumente, dar asta nu este o problemă, deoarece fiecare stat membru este acolo pentru a reprezenta interesele propriilor cetățeni. Dar nu mergem acolo să luptăm și apoi să scriem pe afișe că Bruxelles-ul este malefic.“ – a spus el.

„Am primit informații conform cărora mulți oameni credeau că ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a dispărut pentru că nu a putut fi văzut în timpul discursului lui Viktor Orbán. Pot să vă asigur pe toți, Péter Szijjártó este aici: a apărut astăzi la Ministerul de Externe la ora 10:00, unde hackerii ruși se află de ani de zile, în compania lui Eszter Gyarmati. Documentele legate de materialele sancțiunilor sunt distruse chiar acum.“, a mai transmis el.

– a spus el.

Prim-ministrul ales a afirmat că țara sa a fost „jefuită”, „trădată”, „îndatorată” și „devastată” sub conducerea lui Orbán.

„Am devenit cea mai săracă și cea mai coruptă țară din UE”, a adăugat el.

Cu toate acestea, el a insistat că noul său guvern va „reprezenta fiecare ungur”.

Magyar afirmă că Ungaria „susține pacea”. Câștigătorul alegerilor istorice de duminică respinge, de asemenea, ceea ce el numește „minciunile” guvernului anterior, afirmând că noul guvern va fi, la rândul său, dedicat păcii în Europa, în ciuda afișelor alarmiste lipite peste tot în Ungaria și a „propagandei în stilul lui Goebbels sau al Coreei de Nord” referitoare la intențiile sale față de Ucraina.

„În Ungaria, nimeni nu vrea război. Ungaria militează pentru pace. Guvernul Tisza va fi un guvern al păcii”, afirmă el.

Apoi îl critică pe Orbán pentru că se concentrează prea mult pe afacerile externe – cu Rusia, Ucraina, SUA și Iran – și nu pe rezolvarea problemelor interne cu care se confruntă electoratul.

„A vorbit despre orice, cu excepția problemelor care afectează poporul maghiar, iar poporul maghiar a spus nu la toate acestea”, spune el.

Istoria noastră nu se scrie la Bruxelles sau la Washington, ci pe străzile și în piețele Ungariei.

Magyar ține să sublinieze că electoratul a votat „nu doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim”, pentru a se îndepărta de ceea ce el numește instituții și structuri compromise din era Orbán.

El subliniază, de asemenea, că administrația sa va comite inevitabil greșeli, dar își va asuma responsabilitatea pentru ele – și că „țara noastră nu va mai fi o țară fără consecințe”.

El subliniază, de asemenea, mesajul său pro-UE și menționează că a fost deosebit de simbolic faptul că votul a avut loc la 23 de ani de la aderarea Ungariei la UE.

El afirmă că electoratul a votat în mod clar pentru a ancora Ungaria ferm în UE, „indiferent de ceea ce guvernul care își încheie mandatul… plănuia sau încerca să ne conducă”.

El afirmă că nu este timp de pierdut și că noua administrație dorește să-și înceapă activitatea cât mai repede posibil.

El repetă principalele sale idei de ieri, spunând că electoratul maghiar „a scris istorie ieri” și remarcând cât de mult a rezonat rezultatul în întreaga lume.

El spune că singurul motiv pentru care partidul lui Viktor Orban a obținut atât de multe voturi a fost faptul că întregul aparat de stat i-a ajutat în campania electorală.