Polițiștii olandezi și români care lucrează la cazul coifului Coțofenești și al celor trei brățări dacice furate din Muzeul Drents din orașul Assen nu exclud posibilitatea ca hoții să fie români, dar vizează și cunoscutul clan Remmo, un grup infracțional organizat de origine libanezo-kurdă care a comis mai multe jafuri spectaculoase în ultimii ani.
Familia Remmo, care aparține etniei arabe Mhallami, este originară din provincia Mardin din sud-estul Turciei actuale, în apropiere de granița cu Siria. De acolo, Mhallami au emigrat începând din anii 1930 din motive economice, inițial în Liban, unde au fost tolerați doar ca apatrizi. În timpul războiului civil libanez, o parte a familiei a emigrat în anii 1980 în RDG apoi în Berlinul de Vest, conform The Telegraph. Ei nu au putut fi trimiși înapoi din cauza tulburărilor din Liban și li s-a permis să se stabilească în Germania.
Conform datelor din 2020, clanul Remmo este format din 13 familii individuale cu aproximativ 500 până la 1.000 de membri.
Autoritățile asociază partea criminală a familiei cu infracțiuni precum acte grave de violență sau vătămare corporală, extorcare, jaf, trafic de droguri, spălare de bani, primire de bunuri furate, furt, deținere ilegală și trafic de arme și omor.
Familia Remmo a intrat pentru prima dată în atenția poliției în 1992, odată cu uciderea unui proprietar de restaurant din Berlin. De atunci, clanul Remmo a devenit una dintre cele mai cunoscute bande din Berlin, cu un lung istoric de violență, trafic de droguri, spălare de bani și fraudă, conform Deutsche Welle.
În 2017, un procuror a atribuit clanului peste 1.000 de infracțiuni – în principal spargeri și furturi – cu un prejudiciu total de peste 28 de milioane de euro.
În octombrie 2014, un membru al familiei și mai mulți complici au spart o bancă de economii din Berlin-Mariendorf. Hoții au fugit cu zece milioane de euro, și, pentru a elimina orice dovadă, spărgătorii au dat foc clădirii, ceea ce a provocat o explozie.
Furtul unei monede de aur de o sută de kilograme din Muzeul Bode din Berlin în 2017 este considerat a fi cea mai spectaculoasă lovitură a clanului Remmo. Poliția crede că moneda, în valoare de peste 3,7 milioane de euro, a fost tăiat în bucăți și topit.
În 2021, la finalul unui raid la care au participat peste 1.600 de polițiști, cinci dintre membrii familiei au fost arestați la Berlin pentru jaful spectaculos de la muzeul Grünes Gewolbe din Dresda în 2019, în timpul căruia au fost sustrase bijuterii în valoare de aproximativ un miliard de euro.
Tot în 2021, un membru al clanului Remmo a fost arestat la o lună după un jaf armat în care, potrivit rapoartelor ziarelor de la acea vreme, cel puțin patru făptași au furat aproximativ un milion de euro dintr-o mașină blindată pe Kurfürstendamm.
Familia Remmo este doar unul dintre așa-numitele „clanuri arabe”, familii extinse din Orientul Mijlociu care controlează o mare parte din traficul de droguri și prostituția ilegală din Berlin și își apără diversele teritorii din oraș prin violență și intimidare.
Alături de Remmo, mai există clanurile al-Zein, Abou Chaker și Miri, printre alții. Magazinele turistice vând chiar și hărți cu orașul împărțit în teritoriile lor. Membrii clanurilor sunt adesea șomeri și solicită ajutoare sociale, dar își etalează bogăția, locuind în vile din cele mai scumpe cartiere ale Berlinului și conduc mașini de lux.
În 2017, membrii clanului al-Zein au fost condamnați pentru un raid din 2014 asupra KaDeWe, varianta berlineză a magazinului Harrod’s. Hoții mascați au pulverizat gaze lacrimogene în fața unui agent de securitate, au spart vitrinele și au fugit cu bijuterii în valoare de 817.000 euro.
Conform investigațiilor Biroului de Poliție Criminală al Statului Berlin, clanul Remmo (conform datelor din 2018) avea o rețea de interpuși în Beirut, Tripoli și Berlin prin care spăla veniturile provenite din infracțiuni și le investea în afaceri legale.
Ahmad A. Omeirate, un economist care a studiat clanurile, susține că Germania este victima propriei incapacități de a integra familiile din clanuri și că mulți dintre aceștia au recurs la infracțiuni deoarece nu li s-au acordat permise de muncă, ceea ce i-a forțat să trăiască din ajutoare sociale.
Rezultatul este o societate paralelă în care copiii sunt crescuți într-o lume a criminalității.
„Aceste familii resping complet statul de drept german”, a declarat Michael Kuhr, un expert în securitate. „Problemele nu sunt rezolvate în instanță, ci în cadrul clanurilor. Conflictele sunt rezolvate cu bani, fără ca străinii să știe. Iar dacă unul dintre ei ajunge să fie condamnat, nu sunt deranjați. Închisorile germane sunt considerate locuri de relaxare și fac parte din CV.”
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI: