Primarii și locuitorii din Franța îi alungă pe nomazi, considerând legea franceză prea favorabilă acestora

Primarii și locuitorii din Franța alungă caravanele de nomazi instalate ilegal pe teritoriile lor fără să mai aștepte deciziile judiciare de expulzare, considerând legea franceză prea favorabilă acestora, relatează AFP.

Marți, la Guérande, un orășel sitat în apropiere de Nantes (vest), primarul Christophe Priou, deputat UMP (dreapta), a amenințat că își va da demisia pentru a protesta față de instalarea ilegală a 150 de familii pe un teren de fotbal.

„L-am sunat pe subprefect pentru a-i spune că dacă ordinea republicană nu poate fi menținută, vom constata eșecul că în calitate de aleși nu avem mijloacele necesare pentru a administra comuna”, a explicat el.

REACȚIE Mario De Mezzo, după ce a devenit inculpat în dosarul „Cimitirul Strehareți”: Dacă aș da timpul înapoi, aș lua aceleași decizii

22:30

CONTROVERSĂ Lucian Mândruță și Diana Buzoianu s-au întâlnit să facă mișto de dezastrul de la Cernavodă și să dea vina pe miniștrii PSD

22:28

Într-o seară de sfârșit de mai, „aproximativ 50 de cetățeni” din Montévrain, situat la doi kilometri de Disneyland, în apropiere de Paris, au răspuns unui apel lansat pe Facebook de primarul de dreapta Christian Robache, în fața a ceea ce el a calificat drept o „invazie sălbatică”.

Edilul acestei comune de 8.700 de locuitori încerca să împiedice instalarea a 150 de caravane ale țiganilor evanghelici într-un parc municipal. El a dispus săparea în grabă a două tranșee pentru a le împiedica intrarea.

„În zece minute, aveam oameni la fața locului (…) până la ora 03.00 dimineața”, povestește el. În prezența poliției, a urmat o noapte tensionată de confruntare directă, după care țiganii și-au reluat drumul.

Pe Facebook, aproximativ 100 de persoane au comentat mesajul lui Robache, unii locuitori mulțumindu-i și calificând nomazii drept „dăunători” sau „purici”.

Uneori, locuitorii sunt cei care iau inițiativa, așa cum s-a întâmplat la jumătatea lui iunie la Maulette, în regiunea pariziană. Agricultorii amenințau să încercuiască tabăra instalată pe câmpurile lor cu îngrășământ natural, pentru a-i alunga pe nomazi.

Operațiunea urât mirositoare a avut loc dar fără o confruntare directă, tabăra fiind evacuată printr-un decret al prefectului.

Aleșii locali acuză statul că a „demisionat”. Fals, răspund autoritățile, potrivit cărora statul a evacuat tabere ilegale imediat ce a putut, adică după o decizie a justiției.

De partea nomazilor, președintele Uniunii franceze a asociaților țigănești (UFAT), Alain Daumas, apreciază că autoritățile comunale „nu (le) lasă alternativă”. „Primarii sunt cei care sunt în ilegalitate”, neinstalând suficiente zone de primire, consideră el.

Legea care obligă comunele cu peste 5.000 de locuitori să amenajeze terenuri pentru aproximativ 400.000 de nomazi, care în proporție de 95 la sută sunt francezi, este prost aplicată în Franța. La sfârșitul lui 2010, erau create doar 52 la sută din zonele de primire și 29 la sută din zonele de trecere prevăzute.

În plus, aproximativ 15.000 de romi, majoritatea români sau bulgari, trăiesc în Franța în condiții precare, taberele lor insalubre fiind evacuate periodic de forțele de ordine. O circulară publicată în august 2012, care prevede găsirea unor soluții înainte, rămâne în majoritatea timpului literă moartă.

Duminică, primarul din Nice (sud-est), Christian Estrosi (UMP, dreapta), în concurență directă cu extrema dreaptă din orașul său pentru alegerile municipale din 2014, a calificat nomazii drept „delincvenți” și a promis să îi „învingă”, lăudându-se că deține un „ghid de utilizare” în acest sens.

„Declarațiile primarului din Nisa (sunt) emanația unei politici trecute care a făcut rău Franței: aceea a amalgamului și stigmatizării”, a replicat ministrul de Interne Manuel Valls, referindu-se la „discursul de la Grenoble” al lui Nicolas Sarkozy, care a stabilit în iulie 2010 o legătură între imigrație și delincvență și a desemnat nomazii și romii drept factori de tulburări.