Raport: ROMÂNIA, retrogradată la nivelul „regim hibrid” din cauza anulării alegerilor pe motive neclare și a modificării reglementărilor

Starea democrației continuă să se deterioreze în numeroase țări, iar România a fost retrogradată, în contextul deciziei Curții Constituționale de anulare a scrutinului prezidențial pe baza informațiilor neclare privind ingerințele ruse și pe fondul criticilor privind modificarea regulilor votului în diaspora și a reglementării rețelelor de socializare online, arată un raport realizat de Divizia pentru analize a revistei The Economist (Economist Intelligence Unit).

”La patru ani de la începerea pandemiei, care a generat limitarea libertăților în întreaga lume, rezultatele pe anul 2024 indică o continuare a disconfortului democratic. Doar puține țări (37) și-au îmbunătățit punctajul în 2024 (…), în timp ce numeroase altele (83) au înregistrat un declin al punctajelor, unele deteriorări fiind substanțiale. Scorurile a 47 de țări au rămas aceleași. Acest lucru înseamnă că s-a deteriorat sau a rămas la fel calitatea democrației din 130 de țări din totalul de 167 evaluate”, arată raportul privind ”Indicele Democrației 2024”, realizat de Divizia pentru analize a revistei The Economist (Economist Intelligence Unit).

”Există un consens tot mai mare că modelul democratic dezvoltat în ultimul secol se confruntă cu probleme, dar situația este mai puțin clară în legătură cu motivele pentru care oamenii sunt dezamăgiți de sistemul democratic. În 2024, nemulțumirea populară față de performanțele guvernelor a fost exprimată la vot prin respingerea guvernelor și ascensiunea populiștilor anti-sistem”, subliniază autorii raportului.

COMUNICAT Planul care merge dincolo de economii: cum îmbini protecția cu investiția pentru cei dragi

09:00

FINANȚE Alexandru Nazare anunță: ANAF a colectat cu 22,4 miliarde de lei în plus în prima jumătate din 2026. „Responsabilitate în cheltuirea banilor publici”

08:57

România, retrogradată la nivelul „regim hibrid”

Europa de Est și Asia Centrală au avut cele mai mici rate de regres democratic pe plan global.

”Două țări au fost avansate de la nivelul de «democrații vulnerabile» la «democrații depline» (Cehia și Estonia), dar România a fost retrogradată de la «democrație vulnerabilă» la «regim hibrid», în condițiile în care este pe o traiectorie descendentă de câțiva ani”, notează raportul consultat de Gândul.ro.

România are un punctaj de 5,99 și este pe locul 72, în coborâre cu 12 locuri comparativ cu 2023.

”România a coborât 12 locuri după ce a anulat în mod controversat alegerile prezidențiale, ceea ce a adus statul balcanic în categoria «regim hibrid», cu un punctaj de 5,99”, subliniază raportul.

”În condițiile anulării scrutinului prezidențial la sfârșitul anului 2024 în circumstanțe obscure, noile alegeri, programate în mai, vor fi atent monitorizate. Actualul Guvern a fost deja criticat pentru încercarea de a gestiona amenințarea votului împotriva partidelor de guvernământ prin modificarea regulilor votului în diaspora și a reglementărilor din domeniul rețelelor de socializare online în campaniile electorale”, subliniază raportul.

”Decizii obscure au condus la retrogradarea României”

”Cetățenii români au răspuns printr-o combinație de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și de anulare a organizării turului doi, care urma să fie pe 8 decembrie. Printr-o decizie slab întemeiată, fără a produce dovezi puternice în sprijinul deciziei, Curtea Constituțională a pretins că o operațiune străină de influențare a alegerilor pe rețelele de socializare online influențase rezultatul alegerilor. Primul tur fusese câștigat de doi candidați poziționați contra curentului politic central, care au depășit candidații partidelor de guvernământ, devenite extrem de nepopulare. Decizia instanței de anulare a alegerilor, bazată pe rapoarte obscure ale serviciilor despre interferențele electorale ruse, reprezintă o măsură extraordinară, ținând cont de faptul că dovezile erau, în cel mai bun caz, puse sub semnul întrebării”, subliniază raportul.

”Acuzația că alegătorii lui Călin Georgescu, un politician de extremă-dreapta din afara sistemului, au fost influențați masiv printr-o campanie pe TikTok, are o credibilitate limitată, ținând cont de compoziția socială a simpatizanților lui Georgescu, mulți fiind alegători în vârstă din mediul rural care urmăresc știrile la televiziuni (dominate de partidele de guvernământ). Ulterior, au apărut dovezi că unul dintre partidele aflate la guvernare – Partidul Național Liberal (PNL) – a furnizat finanțare pentru campania în mediile online în sprijinul lui Georgescu, o manevră tactică ce a generat reacții adverse. Eșecul nu va face decât să submineze și mai mult nivelul extrem de scăzut al românilor în Guvern și în partidele politice”, concluzionează raportul.

Foto: Profimedia

Citește și:

Premierul britanic face o vizită oficială la Washington/ „Avem nevoie de o plasă de SIGURANȚĂ americană”