Reuters: Surse la curent cu negocierile au dezvăluit CONDIȚIILE lui Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Condițiile președintelui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina includ un angajament în scris din partea liderilor occidentali să oprească extinderea NATO spre est și ridicarea unei părți din sancțiunile impuse Rusiei, potrivit a trei surse ruse la curent cu negocierile.

După ce a vorbit cu președintele american Donald Trump timp de mai mult de două ore săptămâna trecută, Vladimir Putin a declarat că a fost de acord să colaboreze cu Ucraina la un memorandum care ar stabili contururile unui acord de pace, inclusiv calendarul unei încetări a focului.

Rusia a anunțat că în prezent redactează versiunea sa a memorandumului și nu poate estima cât timp va dura acest lucru.

„Putin este pregătit să facă pace, dar nu cu orice preț”, a declarat o sursă rusă de rang înalt la curent cu viziunea oficialilor de nivel înalt de la Kremlin, care a vorbit sub rezerva anonimatului.

IMOBILIARE UE dezvăluie planul de combatere a crizei locuințelor: case mai accesibile pe întregul continent

15:38

ȘTIINȚĂ Cele patru obiceiuri simple care ne pot întineri creierul cu opt ani. Descoperirea oamenilor de știință

15:06

Conform Reuters, cele trei surse ruse au declarat că Putin dorește un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO spre est – ceea ce înseamnă excluderea formală a aderării Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova și a altor foste republici sovietice.

Rusia dorește, de asemenea, ca Ucraina să fie neutră, ridicarea unor sancțiuni occidentale, o rezolvare a problemei activelor suverane rusești înghețate în Occident și protecția vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina, au declarat cele trei surse.

Prima sursă a declarat că, dacă Putin își dă seama că nu poate ajunge la un acord de pace în termenii doriți de el, va încerca să le arate ucrainenilor și europenilor prin victorii militare că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”.

Putin, mai puțin înclinat să facă compromisuri cu privire la teritorii

Prima sursă a declarat că, dacă Putin ar vedea o oportunitate tactică pe câmpul de luptă, ar înainta și mai mult în Ucraina – și că Kremlinul crede că Rusia ar putea lupta ani de zile, indiferent de sancțiunile economice impuse de Occident și efectele asupra economiei.

O a doua sursă a declarat că Putin este acum mai puțin înclinat să facă compromisuri cu privire la teritoriu și își menține poziția publică potrivit căreia dorește anexarea integrală a patru regiuni din estul Ucrainei.

„Putin și-a înăsprit poziția”, a declarat a doua sursă, referindu-se la problema teritoriului.

Pe lângă Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, Rusia controlează în prezent aproape tot Luganskul, peste 70% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson. De asemenea, ocupă o parte din regiunile Harkov și Sumi și amenință Dnipropetrovsk.

Extinderea NATO: promisiunea făcută de occidentali în 1990 și summitul de la București din 2008

Putin prezintă războiul ca pe un moment de cotitură în relațiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991 prin extinderea NATO și încălcarea a ceea ce el consideră sfera de influență a Moscovei.

La summitul de la București din 2008, liderii NATO au convenit ca Ucraina și Georgia să devină într-o zi membre ale alianței. În 2019, Ucraina și-a modificat Constituția, angajându-se să adere cu drepturi depline la NATO și Uniunea Europeană.

Putin, care a ajuns la cea mai înaltă funcție de la Kremlin în 1999, a revenit în mod repetat la problema extinderii NATO, inclusiv în cele mai detaliate remarci ale sale despre o posibilă pace în 2024.

În 2021, cu doar două luni înainte de invazie, Moscova a propus un proiect de acord cu membrii NATO care, în conformitate cu articolul 6, ar obliga NATO să „se abțină de la orice extindere ulterioară a NATO, inclusiv de la aderarea Ucrainei, precum și a altor state”.

Rusia vrea un angajament în scris cu privire la NATO, deoarece Putin crede că Moscova a fost indusă în eroare de Statele Unite după căderea Zidului Berlinului, când, în 1990, secretarul de stat american James Baker l-a asigurat pe liderul sovietic Mihail Gorbaciov că NATO nu se va extinde spre est, au spus două dintre surse.

În memoriile sale, fostul director al CIA William J. Burns a spus că a existat o astfel de promisiune verbală dar că nu a fost niciodată formalizată – și a fost făcută într-un moment în care prăbușirea Uniunii Sovietice nu avusese loc.

NATO spune că nu reprezintă o provocare pentru Rusia – deși evaluarea sa din 2022 privind pacea și securitatea în zona euro-atlantică a identificat Rusia ca fiind cea mai „semnificativă și directă amenințare”.

Invazia Rusiei în Ucraina în acel an a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023, urmată de Suedia în 2024.

Liderii vest-europeni au spus în repetate rânduri că, dacă Rusia câștigă războiul din Ucraina, ar putea într-o zi să atace NATO – un pas care ar declanșa un război mondial. Rusia respinge astfel de afirmații ca fiind alarmist și nefondate, dar a avertizat, de asemenea, că războiul din Ucraina ar putea escalada într-un conflict mai larg.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI:

SPD critică afirmațiile cancelarului Merz privind livrarea de RACHETE Ucrainei /„Nu este nimic diferit de ceea ce a fost până acum”