Robotul Philae a încetat să comunice, după o misiune istorică

Redactor:
Ana Obretin
Robotul Philae a încetat să comunice, după o misiune istorică
Robotul Philae, ajuns miercuri pe suprafața cometei Ciuriumov - Gherasimenko, a încetat să comunice, bateriile sale fiind descărcate, însă specialiștii de la Agenția Spațială Europeană (ESA) spun că au primit informații care ar putea oferi noi indicii despre originea vieții de pe Terra.

Potrivit lexpress.fr, robotul Philae „a adormit” în noaptea de vineri spre sâmbătă, însă a putut transmite specialiștilor de pe Terra, prin intermediul sondei Rosetta, datele despre prima sa forare în nucleul cometei.

Robotul ar putea, în cel mai bun caz, să funcționeze până în luna martie, cu ajutorul panourilor sale solare. Dar specialiștii de la ESA și de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), din orașul francez Toulouse, nu și-au pierdut speranța, fiind posibil ca sâmbătă dimineață robotul să se „trezească” și să reia contactul cu Terra.

„Vom încerca din nou. Însă șansele de a restabili contactul sunt foarte slabe”, a declarat pentru AFP Stephan Ulamec, de la centrul ESA din orașul german Darmstadt.

„Nivelul bateriei este sub cel necesar pentru funcționarea computerului central”, a adăugat acesta.

În noaptea de vineri spre sâmbătă cercetătorii au încercat să modifice cu 35 de grade poziția lui Philae pentru ca panourile sale solare să primească mai multă lumină și să realimenteze astfel bateriile robotului.

Philae a ajuns pe suprafața cometei într-o zonă acoperită de umbra unei stânci și nu primește suficientă energie de la Soare pentru a putea funcționa mai mult timp. Manevra de rotire a sa era una periculoasă, pentru că forțele implicate în procesul de forare a nucleului puteau destabiliza robotul, care se află pe o suprafață înclinată.

„Nu mai primim date. Am pierdut contactul”, a declarat Philippe Gaudon, șef de proiect în cadrul misiunii spațiale Rosetta de la CNES, sâmbătă, în jurul orei 02.30 (ora României, n.r.). După calculele ESA, bateriile lui Philae s-au descărcat în jurul orei 03.00.

Această misiune „este unică și va rămâne unică”, a subliniat, vineri, Andrea Accomazzo, director de zbor în cadrul misiunii Rosetta.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariția vieții pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeței unei comete.

Philae a ajuns pe suprafața cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko miercuri, după o cădere liberă către nucleul cometei care a durat șapte ore. Robotul a fost transportat la bordul sondei spațiale Rosetta, care a călătorit 10 ani și 6,4 miliarde de kilometri pentru a se întâlni cu cometa.

ESA a transmis, vineri, comenzile pentru ca robotul, de mărimea unei mașini de spălat, să demareze forarea în nucleul cometei, în speranța că acesta va reuși să adune eșantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord. „Primul foraj pe o cometă a devenit realitate”, s-a „lăudat” Philae pe contul său de pe rețeaua de socializare Twitter.

Ulterior robotul a transmis informațiile potrivit cărora forarea în nucleul cometei a fost realizată, la circa 25 de centimetri adâncime, informează Reuters.

Însă cercetătorii nu știu dacă robotul a putut aduce la suprafață eșantioanele colectate.

 

 

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafață. Potrivit specialiștilor de la CNES, misiunea sa este realizată în proporție de 80%. După trei zile de lucru, „rezultatete lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.

Echipa de la centrul de control din Darmstadt, Germania, nu a localizat cu precizie poziția robotului pe cometă, după ce Philae a sărit de două ori de pe suprafața obiectului cosmic, în timpul procesului de aterizare, care a avut loc miercuri. Savanții analizează transmisiunile radio dintre robot și Rosetta pentru a vedea dacă există vreo metodă de a calcula poziția lui Philae. Analiza a oferit deja „o arie de incertitudine”, pe raza căreia, foarte probabil, se află Philae.

Imaginile realizate de Rosetta ar trebui să identifice poziția micului robot, potrivit lui Paolo Ferri, șeful operațiunilor misiunii Rosetta în cadrul ESA. Paolo Ferri este încrezător că inginerii vor găsi o soluție pentru problema cantității insuficiente de energie de care dispune Philae.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcționează așa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta își va continua misiunea de „însoțitoare” a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puțin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanță de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârșitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.

Inchide