România și Bulgaria, printre campioanele UE la amprentă scăzută de carbon. De ce economia rămâne totuși intens poluantă

România și Bulgaria se numără printre țările cu cea mai mică amprentă de carbon pe cap de locuitor din Uniunea Europeană în 2023, arată cele mai recente date publicate de Eurostat.

La nivelul UE, amprenta de carbon a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de bunurile și serviciile consumate a fost de 9 tone de echivalent CO2 pe cap de locuitor, în scădere cu aproximativ o tonă față de 2022, scrie 24chasa.bg.

Indicatorul măsoară emisiile generate pe întregul lanț de producție al bunurilor și serviciilor consumate în UE, inclusiv cele provenite din importuri, oferind o imagine completă asupra impactului real al consumului european asupra climei.

În clasamentul statelor membre, cea mai mică amprentă de emisii de gaze cu efect de seră a fost înregistrată de Portugalia, cu 6,5 tone de echivalent carbon pe cap de locuitor. Urmează Bulgaria, cu 6,8 tone, iar apoi Suedia și România, ambele cu câte 6,9 tone de CO2 echivalent pe cap de locuitor.

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Europenii sperau ca Rubio să fie candidatul pentru 2028 și o să le fie mai bine”

09:00

SPORT U Cluj, la un pas de calificarea în play-off-ul Superligii. Alexandru Chipciu: „Am înnebunit cu calculele”

08:54

La polul opus se află Cipru, cu 14,8 tone de echivalent carbon pe cap de locuitor, Irlanda, cu 14 tone, și Luxemburg, cu 12,7 tone, state care conduc topul emisiilor la nivel individual în UE.

Paradoxul românesc

În cazul României, expertul în politici climatice Mihnea Cătuți explică, în raportul „Starea Climei România 2025”, că reducerea spectaculoasă a emisiilor, de peste 75% față de 1990, nu este rezultatul unor politici climatice solide, ci mai degrabă consecința colapsului industrial din anii ’90.

Deși emisiile per capita sunt printre cele mai mici din UE, economia românească rămâne de două ori mai intensivă în carbon decât media europeană.

Practic, pentru fiecare euro produs, România generează aproape 500 de grame de CO2, semn că „miracolul” reducerilor din perioada tranziției post-comuniste nu mai poate continua fără reforme structurale profunde.

Dacă industria și sectorul energetic au reușit să reducă emisiile, transporturile și clădirile au devenit tot mai poluante, indicând zonele unde tranziția verde trebuie accelerată urgent.

La nivelul UE, în 2023, amprenta totală de carbon a tuturor bunurilor și serviciilor consumate a ajuns la 4 miliarde de tone de echivalent carbon. În paralel, emisiile generate de producția de bunuri și servicii pe teritoriul Uniunii au fost de 3,3 miliarde de tone.

Datele arată că, între 2013 și 2023, emisiile de gaze cu efect de seră asociate consumului au scăzut cu 12,9%, iar cele provenite din producție cu 18,6%. Anul 2020 a marcat o reducere abruptă a amprentei de carbon, pe fondul pandemiei de COVID-19, însă până în 2023 emisiile din consum au revenit la nivelul din 2020, în timp ce cele din producție au continuat să scadă cu încă 3,5%.

Recomandarea autorului:

Pentagonul avertizează UE: „Vor urma represalii dure dacă Europa exclude armele americane din achiziții”