Sancțiunile adoptate până în prezent de occidentali contra Rusiei

SANCȚIUNI MILITARE

Statele Unite decid pe 3 martie să-și suspende cooperarea militară cu Rusia, în urma intervenției ruse în Crimeea.

La 1 aprilie, miniștrii de Externe ai celor 28 de state membre NATO, reuniți la Bruxelles, optează pentru o suspendare a „cooperării civile și militare cu Rusia”. Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen nu precizează, la data respectivă, care sunt programele afectate, dar subliniază că cele cu privire la Afganistan sau lupta împotriva traficului de droguri nu vor fi vizate.

-SANCȚIUNI FINANCIARE ȘI RESTRICȚII LA ACORDAREA DE VIZE

La o zi după referendumul privind alipirea Crimeei la Rusia, europenii și americanii anunță aproape simultan, pe 17 martie, sancțiuni financiare vizând un număr limitat de oficiali ruși și ucraineni proruși de rang înalt.

Dinspre partea americană, aproximativ 20 de persoane sunt vizate de blocarea eventualelor averi pe teritoriul Statelor Unite. Printre ele figurează vicepremierul Dmitri Rogozin, președinta Consiliului Federației (Camera superioară a Parlamentului rus) Valentina Matvienko și doi consilieri apropiați ai lui Putin – Vladislav Surkov și Serghei Glaziev.

Lista politicienilor sancționați de UE este extinsă, pe 21 martie, la încă 12 oficiali, numărul total al persoanelor vizate ajungând la 33.

La începutul lui martie, lideri europeni au decis să suspende negocieri cu omologi ruși privind o liberalizare a politicii vizelor.

SANCȚIUNI DIPLOMATICE

În semn de protest față de alipirea Crimeei de către Rusia, liderii occidentali au decis pe 25 martie, într-un summit la Haga, să anuleze un summit G8 prevăzut în iunie la Soci (Rusia). Această reuniune G8 a fost înlocuită cu un summit G7, deci fără Rusia, la Bruxelles.