Șeful spionajului rus a „murit subit”

Kremlinul nu oferă, în comunicatul postat luni pe site, alte precizări cu privire la cauza, momentul decesului sau cu privire la alte circumstanțe. Potrivit agenției de stat Tass, Sergun a murit duminică.

Președintele rus Vladimir Putin, care este citat prezentând condoleanțe în acest comunicat, afirmă că șeful Direcției Generale de Informații (GRU) și-a dedicat „întreaga viață servirii partiei și forțelor armate”.

Sergun a preluat postul de la generalul Aleksandr Șliahturov, care a demisionat în 2011, la vârsta de 64 de ani. Succesorul lui Sergun nu a fost anunțat încă.

Decesul său are loc în contextul în care agențiile clandestine, paramilitare și de spionaj din Rusia joacă un rol esențial în punerea în aplicare a unor decizii-cheie ale politicii lui Putin, la rândul său un fost șef al agenției interne de spionaj – Serviciul federal pentru securitate (FSB, fost KGB).

LIVE 🚨 Europa, Asia, Africa și Australia au intrat în anul 2026: artificii pe glob, emoții fără granițe. Imaginile magiei Anului Nou, pe Gândul

01:26

CONTROVERSĂ Ultima zi anului 2025 a adus o numire controversată la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București

00:51

„Sergun a fost o persoană extrem de importantă în relansarea GRU, o agenție care se confrunta cu probleme grave atunci când a preluat-o, la sfârșitul lui 2011”, a scris luni pe blog Mark Galeotti, un profesor de la New York University, o adevărată autoritate în domeniul aparatului rus de securitate.

GRU – aflat anterior în subordinea Statului Major General al Forțelor armate ruse – este suspectat că a jucat un rol central în cadrul operațiunii secrete de preluare a controlului asupra Peninsulei ucrainene Crimeea, la începutul lui 2014, când militari mascați, în ținute de camuflaj și înarmați au apărut brusc în întreaga peninsulă de la Marea Neagră.

Unii analiști și oficiali occientali cred că agenția a contribuit, de asemenea, la coordonarea și supervizarea insurgenței în estul Ucrainei, unde un conflict între separatiști proruși și forțe guvernamentale s-a soldat cu peste 9.000 de morți de când a izbucnit, în aprilie 2014.

În pofida unor probe copleșitoare, Moscova a negat în mod repetat că este implicată în estul Ucrainei.

Un rus capturat în Ucraina anul trecut a declarat că el și camaradul său erau ofițeri activi din cadrul GRU atunci când au fost prinși, însă armata rusă a dezmințit acest lucru la vremea respectivă.

Funcția de director al GRU l-a plasat pe Sergun pe listele de sancțiuni impuse la începutul lui 2014 atât de către Statele Unite, cât și de Uniunea Europeană (UE), care citează în mod expres „activitatea unor ofițeri din cadrul GRU în estul Ucrainei”.

Sancțiunile impuse lui Sergun au reprezentat „o bună recunoaștere de către Occident a rolului GRU în acest conflict” armat, apreciază Michael Kofman, un analist specializat în Rusia de la Wilson Center’s Kennan Institute, cu sediul la Washington.

Operațiunile din Crimeea și estul Ucrainei au fost caracterizate de ceea ce experții numesc o resurgență a războiului „hibrid” sau „nonlinear” de tip sovietic, în care este folosit armament convențional, dar și desfășurări acoperite de trupe, campanii de dezinformare și războiul cibernetic, cu scopul de a împiedica un adversar să știe cum să răspundă.

Într-un discurs pe care l-a susținut în aprilie la Moscova, Sergun acuza Statele Unite și pe aliații lor de emergența Statului Islamic (SI), o mișcare islamistă radicală ai cărei luptători au cucerit bucăți vaste din teritoriile Irakului și Siriei și au recrutat mii de persoane din întreaga lume.

Sergun a citat decizia Washingtonului de a susține luptători mujahedini afgani în lupta împotriva forțelor armate sovietice, în anii ’80, drept una dintre cauzele emergenței Al-Qaida și altor grupări teroriste.