Prima pagină » Știri externe » Știință » Astronomie » Soarele ar putea fi explicația științifică pentru care unii oameni au părul CREȚ și ochii ALBAȘTRI

Soarele ar putea fi explicația științifică pentru care unii oameni au părul CREȚ și ochii ALBAȘTRI

Soarele ar putea fi explicația științifică pentru care unii oameni au părul CREȚ și ochii ALBAȘTRI

Studierea acidului dezoxiribonucleic uman (ADN), de la osemintele unui bebeluș din Italia, care a trăit în Epoca Glaciară, a relevat aspectul strămoșilor caucazieni, care au populat Europa acum 17.000 de ani: aveau ochii albaștri, pielea de culoare închisă și păr creț, de culoare șatenă.

Oamenii de știință au aflat de ce unii oameni au părul creț și piele de culoare deschisă: Soarele. Soarele ne influențează organismul în viața de zi cu zi. Avem tendința de a sta treji ziua și de a dormi noaptea – toate aceste activități banale sunt rezultatele evoluției noastre, care a fost modelată nu doar de mediul înconjurător, ci și de Soare.

Lumina Soarelui i-a determinat pe strămoșii noștri să adopte un mers biped, pe două picioare. Tot lumina de la Soare explică și de ce oamenii au piele, păr și ochi de culori diferite. Melanina este cea care, de exemplu, dă culoare pielii, ochilor și părului mamiferelor. Melanina reprezintă o clasă de compuși polimeri, derivați de tirozină, a căror funcție principală este pigmentarea și apărarea împotriva radiațiilor solare.

Potrivit LiveScience,  cea mai simplă explicație a adoptării mersului biped de către australopiteci a fost expunerea la Soare. Stresul termic este destul de mare în savana africană. Multe animale patrupede, precum antilopele și leii, au dezvoltat moduri elaborate pentru a-și proteja creierul de supraîncălzire.

Mersul biped i-a ajutat pe australopiteci să-și mențină întregul corp la o temperatură optimă, reducând cantitatea de căldură absorbită de organism.

Pe parcurs, celelalte specii de hominizi, Homo Habilis și Homo Erectus, nu doar că au dezvoltat mersul biped, dar au rămas și fără blană. Cu toate acestea, părul s-a menținut la nivelul capului, din cauza expunerii la Soare, pentru a proteja scalpul și a preveni supraîncălzirea creierului. În plus, părul a rămas prezent la nivelul bărbiei (doar la sexul masculin), în zona glandelor sudoripare, pe brațe și picioare, pe abdomen, precum și în zona organelor genitale. Părul creț și închis la culoare s-a dovedit cel mai eficient în acest scop.

Oamenii din specia Homo Sapiens Arhaic (Cro-Magnon) aveau extra-protecție solară datorită pielii pigmentate. Lumina Soarelui descompune acidul folic (vitamina B9), accelerează îmbătrânirea și deteriorează ADN-ul. Pielea de culoare închisă îi proteja și, în același timp, stimula producția vitală de vitamina D prin absorbția razelor UV.

De asemenea, oamenii care au trăit și evoluat la altitudini mari (în zone montane) au dezvoltat mai puțin pigment în iris și orbite oculare mai mari.

Pielea a devenit de culoare deschisă treptat, în regiunile temperate și cu climă mai rece, datorită luminii solare reduse și cerului înnorat. Acum 40.000 de ani, oamenii de Neanderthal au fost prima specie de hominizi cu piele de culoare deschisă și păr roșcat.

Mai puțină radiație UV înseamnă mai puțină pigmentare necesară pentru protecția corpului împotriva supraîncălzirii. Totodată, mai puțină lumină solară implică o producție redusă de vitamina D.

Reducerea treptată a expunerii la lumina naturală a Soarelui, cauzată de industrializare și de un stil de viață sedentar în blocuri de apartamente sau clădiri zgârie-nori, continuă să ne influențeze. Miopia afectează din ce în ce mai mulți oameni din cauza expunerii excesive la dispozitive electronice și a absorbției insuficiente de lumină solară. În plus, acest fenomen ar putea însemna că oamenii viitorului vor avea mai puțină melanină.


Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia

Citește și:

Misterul dispariției Australopitecilor: Victime ale lui Homo habilis sau ale schimbărilor climatice? S-a descoperit cum ar fi murit LUCY 

HOMO ERECTUS, specia umană care a existat 2 milioane de ani, ar fi dispărut din cauza schimbărilor climatice, dar și pentru că era prea „leneșă” 

Noile descoperiri arheologice despre oamenii de Neanderthal arată că aceștia erau la fel de empatici și iscusiți ca HOMO SAPIENS 

Oamenii de Neanderthal n-au dispărut de la erupții vulcanice, epidemii sau genocid, ci de la încrucișările sexuale cu HOMO SAPIENS

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Bogdan Ivan: Rafinăria Petrotel ar putea să fie redeschisă în 45 de zile, după ce România a obținut derogări din partea SUA de la aplicarea sancțiunilor
Digi24
Hainele și nu pozele nud ale consulului Ucrainei în Republica Dominicană au dus la concedierea ei. Ce a purtat Victoria Iakimova
Cancan.ro
Câți bani a primit un șofer Uber din București, pentru o cursă de 785 lei, în a doua zi de Paște
Prosport.ro
FOTO. Mihaela Buzărnescu, apariție senzuală în costum de baie! Cum arată la 37 de ani
Adevarul
Ucrainenii ar fi lansat de două ori purtători de rachete în spațiu. Tehnologia ar putea avea aplicații anti-rachetă, inclusiv împotriva sistemului Oreșnik
Mediafax
Trump reacționează la înfrângerea suferită de Viktor Orban: Era prietenul meu, dar nu au fost alegerile mele
Click
Cine sunt suspecții judecați pentru furtul tezaurului dacic. Înțelegerea șocantă făcută de autoritățile olandeze cu hoții
Digi24
„Super El Nino” amenință întreaga planetă. Experții avertizează că ar putea fi „cel mai puternic din ultimii 140 de ani”
Cancan.ro
Cum s-a produs accidentul de Paște din Snagov. Ce greșeală fatală a comis Mihai, șoferul BMW-ului
Ce se întâmplă doctore
Daniela Gyorfi a trecut prin mai multe transformări estetice. Cum arăta înainte vedeta: „Sunt o femeie asumată…
Ciao.ro
Amante celebre din showbiz-ul românesc! Unele au ajuns în faţa altarului, altele au rămas doar cu amintirea
Promotor.ro
Video | O femeie a vrut să-și prindă soțul în flagrant și a făcut un gest nebunesc în trafic
Descopera.ro
Care este diferența dintre antropologie și sociologie?
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ: – Nu îmi place că te culci cu soția mea!
Descopera.ro
Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de ani