Floarea din deșert care ar putea salva civilizația de la COLAPSUL din anul 2050. Mică și rezistentă, a fost ignorată de oamenii de știință până acum

În anul 1972, o echipă de cercetători de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, a prevestit anul în care civilizația modernă se va prăbuși din următoarele cauze: poluarea industrială, suprapopularea, foametea și epuizarea resurselor.

În urma calculelor, ei au aflat că anul în care civilizația modernă s-ar putea prăbuși definitiv este anul 2040.  Viața pe Terra, așa cum o cunoaștem, va fi o amintire peste 30 de ani din cauza penuriei de apă, malnutriției, dispariției speciilor și poluării.

Civilizația modernă s-ar putea prăbuși până în anul 2050

Conform raportului GIEC din 2021, ritmul emisiilor de gaze cu efect de seră și impactul devastator al încălzirii climatice va accelera. Schimbările vor fi „dureros de palpabile”. Unele deja se resimt de la pandemia de COVID-19 încoace, fie prin veri mai caniculare sau fenomene meteo extreme (uragane, tornade, furtuni mai violente și ninsori mai devastatoare). Solul este erodat din cauza poluării.

EXTERNE Spectacol al naturii în Italia: Vulcanul Etna a erupt după aproape 30 de ani

14:01

VIDEO Ion Cristoiu: Emisiunea de chiloțăreală cu Mirabela Grădinaru a confirmat: Nicușor Dan e om nu Președinte

13:21

În cele din urmă, aerul va fi mai toxic, mai mult de jumătate din populația planetei va rămâne fără acces la apă potabilă, milioane de oameni vor rămâne fără hrană din cauza pescuitului, vânătorii și defrișării desfășurate la nivel excesiv.

Există o soluție: o floare rară din deșertul Atacama

Cercetătorii de la o echipă a Universității Andres Bello din Chile tocmai au secvențiat genetic ADN-ul unei flori rare din deșertul Atacama. Ei susțin că aceasta ar putea fi soluția pentru a preveni colapsul global al civilizației moderne.  Este o floare mică, roz, chiar ușor de trecut cu vederea. Dar este rezistentă. Cercetătorii din domeniul botanic și geneticienii cred că deține ADN-ul perfect pentru a salva agricultura globală, potrivit Reuters.

Această floare are indicii genetice care ar putea ajuta toate culturile agricole să devină mai rezistente în fața condițiilor caniculare din viitor.  Prin transferul ADN-ului, toate culturile ar căpăta rezistență sporită la anii secetoși din viitor. Petalele sale dețin nuanța fuchsia, care o ajută să-i facă față penuriei de apă și temperaturilor ridicate. Se poate spune că este una dintre cele mai rezistente flori de pe planetă.

Cum se numește

Floarea este din specia „Cistanthe longiscapa”. Localnicii îi spun „Pata de guanaco”. Aceasta înflorește pe durata ploilor, care sunt foarte rare în deșertul Atacama. Și după ploaie, un mozaic de culori luminează deșertul.

„Din cauza schimbărilor climatice, secetele devin o problemă tot mai serioasă pentru agricultură, pentru lume și pentru țara noastră. Avem nevoie de plante care să poată să tolereze această secetă”, a declarat Ariel Orellana, directorul Centrului pentru Biotehnologia Plantelor din cadrul Universității Andres Bello.

Cum reușește să reziste la secetă

Chile este satul sud-american cotat de World Resources Institute ca fiind una dintre țările de mare risc în privința rezervelor de apă până în anul 2050. Dar cu această floare rară care rezistă la condiții de secetă extremă.

„Ceea ce face „Pata de guanaco” să fie unică este abilitatea sa de a comuta între diferite tipuri de fotosinteză, făcând din ea o plantă model pentru mediile extreme. Atunci când se confruntă cu un stres cauzat de secetă, lumină solară intensă și salinitate, planta activează o metodă de economisire a apei, cunoscută sub numele de „Fotosinteză CAM”. Când condițiile se îmbunătățesc, ea revine la tipul mai frecvent de fotosinteză, denumit „fotosinteză C3”. Această flexibilitate face din ea un model minunat pentru a studia felul în care genele controlează aceste modificări”, a explicat Ariel Orellana.

Cesar Pizarro Gacitua, directorul departamentului de conservare a biodiversității în regiunea Atacama din cadrul agenției forestiere CONAF din Chile, a declarat că sunt necesare mai multe cercetări:

„Cum produce ea suficientă hrană și realizează fotosinteza pentru a supraviețui condițiilor extreme?”, întreabă el.

Sursa Foto: Envato / Profimedia

Autorul recomandă:

• Cum va arăta viața pe Terra în 2050. Ce schimbări uriașe ne așteaptă în următorii 30 de ani
• Cum va arăta lumea în 2050. 15 motive de îngrijorare