Fosile VECHI de 2,65 milioane de ani din Etiopia provin de la două specii necunoscute de australopiteci și hominizi, au stabilit cercetătorii

Fosile vechi de 2,65 milioane de ani au fost găsite în Etiopia, în zona Ledi-Geraru, în nord-estul regiunii Afar. Descoperirea oferă o nouă perspectivă asupra evoluției umane. Zece dinți, descoperiți între 2018 și 2020. Alți trei dinți, descoperiți în 2015. După ce i-au analizat, cercetătorii au descoperit că nu proveneau de la o singură specie, ci de la doi indivizi de la două specii diferite, necunoscute până acum. 

Primii zece dinți aparțin genului Australopithecus. Alți trei dinți aparțin genului Homo.  Rezultatele au fost publicate miercuri în revista Nature și va mai trece ceva timp până când noile specii vor fi catalogate.  Totuși, o  astfel de suprapunere a fosilelor unui australopitec necunoscut cu cele ale unui hominid necunoscut în registrul fosil este rară. Anterior, oamenii de știință credeau că speciile din genul Homo au apărut după Australopithecus. Cercetătorii cred că este posibil ca hominizii și australopitecii să fi fost contemporani.

FLASH NEWS Șefa CCR dă detalii din culise despre anularea alegerilor din 2024. Ce spune actuala președintă: „A fost cea mai dură intervenție a CCR”

22:48

FLASH NEWS Dmitri Medvedev amenință direct Europa: Fabricile de drone pentru Ucraina devin „ținte legitime” pentru Rusia. România este printre țările vizate

22:35

Australopitecii se deplasau în poziție verticală la fel ca oamenii moderni, dar aveau creiere relativ mici,  apropiate ca dimensiuni de cele ale maimuțelor. Apariția speciilor Homo, cu creierele lor mai mari, este ușor de considerat de oamenii de astăzi ca un salt evolutiv. Coexistența celor doi demonstrează că hominizii s-au dezvoltat și au trăit în mai multe varietăți simultan.

Despre australopiteci și hominizi

Potrivit Nature , erau cunoscute până acum șapte  specii din genul Australopitecus: Australopithecus afarensis, Australopithecus africanus, Australopithecus  anamensis, Australopithecus bahrelghazali, Australopithecus  deyremeda, Australopithecus  garhi și Australopithecus  sediba.

Acestea erau înrudite cu genurile de specii Kenyanthropus, Ardipithecus și Paranthropus, fiind strămoși ai omului primitiv cu mers biped și cu trăsături umane și simiene. Aceste specii au locuit în sud-estul Asiei în urmă cu circa 4 milioane de ani.

Hominizii din genul Homo au apărut pe Pământ în urmă cu 2,4 milioane de ani și au dezvoltat trăsături similare cu cele ale omului modern de astăzi. Din genul Homo au evoluat mai multe specii separate, dar numai o singură specie a supraviețuit până acum: noi, cei care facem parte din Homo sapiens sapiens. Celelalte specii au dispărut, cele mai cunoscute fiind:

• Homo habilis
• Homo rudolfensis
• Homo naledi
• Homo georgicus
• Homo ergaster
• Homo erectus
• Homo erectus pekinensis
• Homo erectus solensis
• Homo floresiensis
• Homo antecessor
• Homo heidelbergensis
• Homo denisovensis
• Homo neanderthalensis.

„Povestea evoluției umane nu este despre o singură linie evolutivă care se schimbă lent cu timpul”, a spus paleoantropologul Brian Villmoare de la Universitatea din Nevada și autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

„În schimb, modelul evoluției umane este similar cu cel al altor organisme care s-au separat în repetate rânduri în mai multe specii, multe dintre ele trăind în aceeași perioadă.”, a spus cercetătorul.

„Fiecare descoperire reprezintă o piesă din puzzle-ul care pune evoluția umană într-un copac cu multe crenguțe, mai degrabă decât într-un grafic liniar”, a explicat Kaye Reed, paleoecolog și autoarea studiului de la Universitatea de Stat din Arizona, pentru  Reuters.

„Această nouă cercetare arată că imaginea pe care mulți dintre noi o avem în minte, de la o maimuță la un neanderthalian și apoi la un om modern, nu este corectă – evoluția nu funcționează așa”, a declarat printr-un e-mail  transmis către CNN Kaye Reed.

„Aici avem două specii care sunt împreună. Iar evoluția umană nu este liniară, este un copac stufos, există forme de viață care dispar.”

Afar, o regiune aridă, era o adevărată pădure tropicală în urmă cu 3 milioane de ani

Cu toate că acum, regiunea Afar este acum una dintre cele mai fierbinți și joase zone de uscat de pe Pământ, în urmă cu 3-4 milioane de ani în urmă, regiunea era plină de râuri, vegetație și o gamă largă de animale, precum girafe, cai, porci, elefanți, hipopotami, antilope, dar și prădători ca tigri cu dinți-sabie și hiene.

În urmă cu 1,9 milioane de ani, australopitecii au dispărut, dar nu înainte ca genul Homo să evolueze dintr-o specie de australopitec. În 1974, arheologii au găsit în regiunea Afar rămășițele lui Lucy, o femelă din specia Australopitecus afarensis care a trăit acum 3,18 milioane de ani.

Sursa Foto: Shutterstock

Autorul recomandă: Studiu: Primii oameni care au ajuns în Europa ar fi trăit în urmă cu aproximativ 2 MILIOANE de ani pe teritoriul actual al României