SUA impun noi sancțiuni împotriva Cubei, vizând nouă entități și lideri ai ICAP. Washingtonul acuză regimul de la Havana că finanțează o „rețea subversivă” pe teritoriul american, în timp ce criza economică și energetică de pe insulă se adâncește.
Statele Unite intensifică din nou presiunea asupra Cubei. Administrația americană a anunțat joi o nouă serie de sancțiuni care vizează nouă entități cubaneze, inclusiv Ministerul Construcțiilor, într-un moment în care economia insulei traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii.
Noile măsuri se înscriu în politica de presiune maximă exercitată de administrația președintelui Trump asupra guvernului comunist de la Havana, relatează CNN.
Entitățile sancționate activează în principal în sectoarele minier și metalurgic. Washingtonul susține că acestea nu au doar o importanță economică, ci contribuie direct la funcționarea și finanțarea aparatului de stat cubanez.
„Acestea susțin aparatul represiv al regimului prin exercitarea unui control asupra unor sectoare economice cheie”, a declarat Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, într-un comunicat.
Măsurile nu se limitează însă la companiile și instituțiile implicate în economia cubaneză.
Washingtonul a anunțat sancțiuni și împotriva unor lideri ai Institutului Cubanez de Prietenie cu Popoarele (ICAP), organizație pe care autoritățile americane o consideră controlată de guvernul de la Havana.
Acuzațiile formulate de administrația americană sunt grave. Statele Unite susțin că instituția ar fi fost utilizată pentru dezvoltarea unei rețele de influență chiar pe teritoriul american.
Washingtonul acuză Cuba că finanțează, prin intermediul ICAP, „o rețea vastă în Statele Unite, cu scopul de a identifica, recruta și radicaliza elemente subversive care operează în principal sub pretextul unor schimburi educaționale sau culturale”.
Secretarul de stat american susține că autoritățile cubaneze ar fi încercat recent să dea un nou impuls acestei rețele, folosind inclusiv evenimentele organizate pentru marcarea a 100 de ani de la nașterea lui Fidel Castro.
„Regimul (cubanez n.red) a încercat să profite de centenarul nașterii lui Fidel Castro (…) pentru a revitaliza această rețea subversivă, trimițând la Havana o nouă brigadă de simpatizanți internaționali pentru ca aceștia să stabilească contacte cu oficiali ai regimului”, a declarat Marco Rubio.
Rubio, ai cărui părinți sunt de origine cubaneză, este considerat unul dintre principalii arhitecți ai actualei strategii americane față de Havana.
Politica administrației Trump nu se limitează la sancțiuni economice. Washingtonul duce în paralel o puternică ofensivă politică și ideologică împotriva regimului cubanez, criticând comunismul și acuzând Havana că sprijină mișcări radicale de stânga, inclusiv în Statele Unite.
Relațiile dintre cele două țări, marcate de peste șase decenii de confruntări politice și economice, au intrat astfel într-o nouă perioadă de tensiuni accentuate.
Presiunea americană vine într-un moment extrem de vulnerabil pentru Cuba.
Insula cu aproximativ 9,4 milioane de locuitori se confruntă cu o criză economică și energetică severă, iar lipsa combustibililor afectează atât populația, cât și funcționarea economiei.
Din luna ianuarie, Statele Unite impun un blocaj petrolier de facto asupra Cubei. Măsura a accentuat problemele unui sistem energetic deja fragil și a contribuit la apariția unor pene de curent prelungite și repetate.
În anumite perioade, întreruperile de electricitate au devenit parte a vieții cotidiene pentru numeroși cubanezi, pe fondul dificultăților autorităților de a asigura combustibilul necesar centralelor electrice.
Administrația americană a adoptat în ultimele luni și alte sancțiuni severe împotriva unor structuri considerate esențiale pentru economia și puterea politică de la Havana. Una dintre principalele ținte este Gaesa, uriașul conglomerat controlat de armata cubaneză și fondat de Raul Castro în 1995.
Grupul are interese în mai multe domenii importante ale economiei, iar Washingtonul îl consideră una dintre structurile prin intermediul cărora conducerea cubaneză își păstrează controlul asupra unor importante resurse financiare.
Președintele american a adoptat o retorică extrem de dură față de Havana și consideră Cuba, aflată la aproximativ 150 de kilometri de coastele Floridei, drept „o amenințare extraordinară” la adresa securității naționale a Statelor Unite.
Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că Statele Unite vor „prelua controlul” asupra insulei, după ce va încheia războiul cu Iranul.