Pedro Sánchez declanșează alegeri anticipate în Spania. Popularii și naționaliștii, favoriți să preia puterea la Madrid. Pe ce pariază premierul

Pedro Sánchez a convocat alegeri anticipate în Spania pentru 29 noiembrie, după ce Parlamentul i-a respins măsurile-cheie privind locuințele. Socialiștii sunt în urma dreptei în sondaje, iar scrutinul ar putea deschide calea unei guvernări a populiștilor susținute de naționaliștii radicali de la Vox.

Spania intră în alegeri anticipate. Premierul Pedro Sánchez a anunțat luni că spaniolii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, într-o încercare riscantă de a depăși blocajul parlamentar și de a obține o majoritate mai solidă pentru continuarea guvernării, potrivit Reuters.

Decizia vine după ce Parlamentul, profund fragmentat, a respins vineri decretele-cheie ale Executivului privind criza locuințelor, una dintre cele mai sensibile probleme sociale ale momentului.

ULTIMA ORĂ Incident grav în largul Mării Negre. O navă ar fi fost lovită de o dronă, la aproximativ 20 de mile de țărm, în apropierea platformei Neptun Deep

12:01

FLASH NEWS Protestele violente ale elevilor au scăpat de sub control în Franța. Aproape 500 de licee au fost închise luni, 24 de școli au fost incendiate sau jefuite. Peste 5.000 de tineri arestați, majoritatea minori

11:54

Sánchez a recunoscut că actuala formulă politică nu îi mai permite să guverneze așa cum și-ar dori și a făcut apel direct la electorat pentru construirea unei noi majorități.

„Trebuie să recâștigăm sprijinul cetățenilor. Trebuie să ne mobilizăm și să obținem o majoritate progresistă mult mai largă în parlament, una care să ne permită să depășim interesele de grup, să realizăm noi progrese sociale și să continuăm transformarea Spaniei”, a declarat Pedro Sánchez.

Premierul și-a asumat inclusiv o parte din nemulțumirea acumulată în societatea spaniolă, recunoscând că guvernarea sa nu a reușit să îndeplinească toate promisiunile făcute alegătorilor.

„Știu, de asemenea, că o parte din acea majoritate socială este nemulțumită astăzi”, a spus liderul socialist.

Convocarea anticipatelor este însă un pariu cu miză uriașă. Partidul Socialist (PSOE) se află în urma opoziției în sondajele de opinie, iar Sánchez riscă să piardă puterea după opt ani în care a reușit să construiască succesiv majorități parlamentare extrem de fragile.

PP și Vox pot schimba radical guvernarea Spaniei

Sondajele indică drept scenariu probabil o victorie a Partidului Popular (PP), formațiunea conservatoare care ar putea avea nevoie de sprijinul Vox pentru a forma o majoritate.

Un asemenea rezultat ar reprezenta o schimbare politică majoră pentru Spania și ar putea aduce partidul de extremă dreapta la puterea centrală pentru prima dată după revenirea țării la democrație, în urma morții dictatorului Francisco Franco.

Scrutinul din noiembrie capătă astfel și o dimensiune europeană. O înfrângere a lui Sánchez ar însemna pierderea unuia dintre guvernele importante ale stângii europene într-o perioadă în care partidele de dreapta radicală obțin rezultate tot mai puternice în mai multe state ale continentului.

Sánchez a mai intrat însă în confruntări electorale în care perspectivele sale păreau reduse.

În 2023, după pierderi importante suferite de socialiști la alegerile regionale și locale, a reușit să rămână la putere prin negocierea unei alianțe parlamentare complexe, formată din partide cu poziții ideologice și obiective foarte diferite.

Elementul decisiv a fost sprijinul partidelor separatiste catalane, obținut după promisiunea unei amnistii pentru liderii implicați în tentativa de desprindere a Cataloniei. Decizia a provocat una dintre cele mai mari controverse ale mandatelor sale și continuă să fie criticată de o parte a electoratului.

Actuala majoritate s-a dovedit însă tot mai dificil de menținut. Divergențele dintre partenerii parlamentari au blocat numeroase proiecte legislative, iar Spania nu a mai reușit să adopte un nou buget din 2023.

Paradoxal, impasul politic s-a suprapus peste o perioadă în care economia spaniolă a rămas printre cele mai performante din lumea dezvoltată.

Criza locuințelor, pariul electoral al lui Sánchez

Momentul ales pentru anticipate este strâns legat de criza locuințelor, devenită una dintre principalele surse de nemulțumire în Spania.

Propunerile guvernului pentru combaterea acesteia au primit sprijin în rândul unei părți a electoratului, dar au fost respinse vineri în Parlament de deputații de dreapta. Noi manifestații pe tema accesului la locuințe sunt deja planificate.

Economistul Lorenzo Bernaldo de Quirós consideră că Sánchez încearcă să valorifice acest moment înainte ca atenția publică să revină asupra problemelor care au afectat puternic imaginea guvernului.

„Aceasta este o fereastră de oportunitate. Dacă nu convoacă rapid alegeri, aceste subiecte vor reveni în centrul atenției”, a declarat Lorenzo Bernaldo de Quirós, economist și președinte al Freemarket Corporate Intelligence.

Printre vulnerabilitățile socialiștilor se numără scandalurile de corupție care au implicat în ultimul an membri importanți ai PSOE. Popularitatea partidului s-a menținut în mare parte între 26% și 31%.

Sánchez însuși a ajuns pentru prima dată la conducerea guvernului după ce a inițiat înlăturarea premierului conservator Mariano Rajoy, pe fondul scandalurilor de corupție care afectaseră Partidul Popular.

În cei opt ani petrecuți la putere, liderul socialist și-a construit profilul politic prin măsuri precum reforma legislației muncii, care a coincis cu scăderea șomajului la cel mai redus nivel din aproape două decenii, și exhumarea rămășițelor lui Francisco Franco din mausoleul de lângă Madrid.

Sánchez a susținut și o politică favorabilă imigrației, argumentând că forța de muncă străină este necesară pentru construcții, agricultură și turism și pentru susținerea sistemului social spaniol.

Pe plan extern, premierul s-a remarcat prin susținerea statalității palestiniene, apărarea instituțiilor multilaterale și pozițiile dure față de marile companii tehnologice.

Relația cu Washingtonul s-a tensionat după ce Sánchez a respins solicitările conduse de SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB și a urmărit, în paralel, dezvoltarea relațiilor economice cu China.