The New York Times: Mișcarea lui Trump nu ar fi o amenințare dacă sistemul electoral din SUA ar funcționa

Mișcarea politică din Statele Unite care îl susține pe fostul președinte Donald Trump în eforturile de a obține un nou mandat în 2024 nu ar fi o amenințare dacă sistemul electoral ar funcționa în mod eficient, comentează cotidianul The New York Times, identificând anumite disfuncționalități la nivel instituțional.

Săptămâna trecută, președintele SUA, Joseph Biden, a acordat un interviu publicației ProPublica în care a vorbit despre mandatul său, despre Partidul Republican și despre starea actuală și starea viitoare a democrației americane. Întrebat dacă se gândește că amenințările la adresa democrației americane sunt mai ample decât refuzul lui Donald Trump și al aliaților acestuia de a accepta înfrângerea electorală, Biden a confirmat, într-o măsură mai mică sau mai mare, că atunci când evocă riscuri la adresa democrației se referă la cele generate de grupul din Partidul Republican afiliat mișcării politice MAGA (Make America Great Again – Să Facem America din Nou Măreață), sloganul electoral al lui Donald Trump.

În opinia lui Biden, Constituția SUA și Declarația de Independență sunt ”bazele democrației”. Conform președintelui, problema este că republicanii din mișcarea politică MAGA ar vrea să anuleze rezultatele alegerilor și ”să împiedice exprimarea vocii cetățenilor”. Biden a încercat să facă o distincție între republicanii din mișcarea MAGA și restul publicului. ”Eu cred cu adevărat că majoritatea vastă a publicului american sunt oameni decenți, onorabili și deschiși”, a afirmat Biden, notând că radicalii din mișcarea MAGA sunt ”o minoritate în cadrul unei minorități”. Iar majoritatea americanilor decenți ”trebuie să înțeleagă ce pericol poate apărea dacă nu participă” la procesul electoral, a subliniat Biden.

ACTUALITATE Cum poate Nicușor să anuleze votul românilor? Palada: „Până și Băsescu sau Iohannis au mimat ceva mai bine democrația”

00:00

POLITICĂ Hunor Kelemen desființeză parlamentarii neafiliați: „Unii vin din SOS, alții de la AUR, alții vin de la POT, alții vin nu știu de unde”

23:32

”Ultima idee este interesantă. Dacă cel mai radicalizat și antidemocratic segment al publicului este atât de mic, o minoritate atât de nereprezentativă, atunci nu există niciun motiv real de îngrijorare privind influența lor asupra politicilor electorale. Da, acest grup poate alege câțiva membri radicali ai Congresului – cei care i-au dat teribile dureri de cap președintelui republican al Camerei Reprezentanților – și pot fi suficient de puternici pentru a desemna un candidat al partidului. Dar, dacă acești alegători sunt o minoritate distinctă, acel candidat desemnat va fi învins ușor la urne. Acest lucru s-ar întâmpla dacă instituțiile democrației americane nu ar amplifica influența acelei majorități, ceea ce fac”, notează editorialistul Jamelle Bouie, într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul ”Mișcarea MAGA nu ar fi o amenințare atât de mare dacă ar funcționa sistemul electoral”.

Chiar dacă Biden pare să respingă sugestiile că instituțiile sistemului politic american ar genera riscuri pentru democrația americană în aceeași măsură ca mișcarea lui Trump, editorialistul cotidianului The New York Times sugerează că sistemul electoral ar putea să nu funcționeze în mod adecvat, mai ales că a fost conceput de revoluționari care erau circumspecți în legătură cu structurile guvernamentale într-o perioadă de violențe, rebeliuni și alte forme de nemulțumire masivă care caracterizau politica americană în perioada elaborării Articolelor Confederației.

Instituțiile electorale păstrează mărcile ”moștenirii istorice” / Sunt necesare reforme pentru creșterea ”rezilienței democrației”

”Oricât de mult s-ar fi schimbat și transformat instituțiile noastre politice – pentru a deveni mai integrante și mai reactive comparativ cu starea lor inițială – este clar că păstrează mărcile moștenirii istorice”, constată editorialistul, identificând ”bariere” asupra eforturilor de reducere a concentrațiilor avuției și de promovare a egalității economice.

”Dar mult mai apropiat de preocupările lui Biden privind starea democrației este faptul că această criză generată de Trump nu s-ar fi materializat dacă anumite instituții, precum Colegiul Electoral, nu i-ar fi oferit lui Trump mandatul de președinte, deși a fost învins la nivelul majorității voturilor primite”, argumentează editorialistul, observând și diverse eforturi de invalidare a alegerilor și de creare a unor structuri durabile ale minorităților, cauzate de un sistem constituțional care le oferă putere considerabilă și suveranitate ”unităților sub-naționale de autoritate politică”.

”Este normal ca un președinte al SUA să nu poată spune public că sistemul pe care îl conduce are vulnerabilități grave, care îi subminează integritatea. Dar acest lucru este real. Și există șanse mari ca, în cazul în care Trump devine din nou președinte, acest lucru să se întâmple mai puțin pentru că publicul care votează îl vrea și mai mult pentru că instituțiile i-au privilegiat pe susținătorii săi acordându-le mai multă putere politică”, concluzionează editorialistul Jamelle Bouie, subliniind că cetățenii americani ar trebui să se gândească la ”reforme structurale” în sensul creșterii ”rezilienței democrației”.

Foto: Profimedia

Citește și:

Joe Biden a discutat cu lideri ai alianței occidentale, inclusiv cu Iohannis, despre asistența militară pentru Ucraina