Pe 14 iunie, la o zi după ce Israelul a inițiat Operațiunea „Națiunea Leilor” și a bombardat instalațiile nucleare din Iran printr-un atac preventiv în încercarea de a anihila programul nuclear militar al Teheranului, un avion cargo a decolat din Republica Populară Chineză. A doua zi, un alt avion care transporta marfă a decolat dintr-un oraș de coastă. Luni, a decolat altul din Shanghai.
Acestea aveau ca destinație Luxemburg. Însă, aeronavele chinezești nu au pătruns niciodată în spațiul aerian european. Au traversat Kazahstanul, sudul Uzbekistanului și Turkmenistanului. Când s-au apropiat de spațiul aerian al Iranului, toate cele trei aeronave au dispărut de pe radar, scrie The Telegraph..
Există îngrijorări cu privire la ce ar fi putut trimite China în direcția Iranului, în contextul în care războiul regimului teocratic de la Teheran cu Israelul este în plină desfășurare. Experții în aviație au remarcat că tipul de avion utilizat – Boeing 747 cargo – este adesea folosit pentru transportul de echipamente militare și armament, fiind frecvent închiriat pentru contracte guvernamentale, potrivit Mediafax.
Republica Populară Chineză și Republica Islamică Iraniană fac parte din Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OSC), o organizație politică și economică de securitate internațională și apărare. Înființată în 2001, OSC este alcătuită din 10 membri:
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F06%2Fxi-jinping-ayatollahul-khamenei-1280x853.jpg)
China și Iranul sunt parteneri strategici, uniți în special prin opoziția față de ordinea mondială condusă de SUA și susținerea unui nou val de diplomație „multipolară”. Iranul este unul dintre principalii furnizori de energie ai Chinei, trimițând până la două milioane de barili de petrol pe zi. Nu este surprinzător faptul că Beijingul ar putea căuta modalități de a susține și stabiliza Republica Islamică.
Relațiile dintre Beijing și Teheran au fost stabilite din anul 1937, atunci când existau sub forma Republicii Chineze și a Statului Imperial al Persiei. Încă din anul 200 î.Hr., cele două civilizații au avut o istorie de schimburi economice și culturale de-a lungul Drumului Mătăsii. În 2023, volumul exporturilor chinezești către Iran a fost în valoare de 10 miliarde de dolari. China a exportat în Iran utilaje, aparate și piese mecanice în proporție de 22,4%, mașini electrice în proporție de 15,5%, precum tractoare și camioane în proporție de 24,9%. Din 2025, China este cel mai mare partener comercial al Iranului.
În 2021, China și Iran au semnat un acord de cooperare pe 25 ani pentru a consolida relațiile reciproce cu componente „politice, economice și strategice”. Încă din 2011, China deține drepturi exclusive asupra mai multor câmpuri petroliere și zăcăminte de gaze naturale din Iran. Acestea pot fi apărate de trupe chineze după ce Beijingul a făgăduit că va trata orice atac străin împotriva acestor regiuni iraniene ca atacuri împotriva propriului teritoriu suveran și va riposta ca atare.
Generalul Zhang Zhaozhong a spus în 2011, potrivit South Asia Monitor și Epoch Times:
„China nu va ezita să protejeze Iranul chiar și în cazul celui de-al Treilea Război Mondial”.
În 2020, potrivit Foreign Policy, un document a dezvăluit un parteneriat strategic de 25 ani între cele două țări. China a început să investească în infrastructura și porturile maritime ale Iranului. La schimb, Teheranul aprovizionează în mod regulat China cu petrol la prețuri reduse.
Într-un articol publicat pe Teheran Times, Cong Peiwu, ambasadorul Chinei în Iran, a declarat:
„La scurt timp după ce am sosit în Iran, am vizitat provincia Semnan și vechea stație poștală de acolo. Am simțit profund că încă de acum mai bine de 2.000 de ani, China și Iranul erau strâns legate prin intermediul anticului Drum al Mătăsii”.
China și Iranul sunt implicate în Inițiativa „Centura și Drumul” propusă de Xi Jinping în toamna anului 2013. Dictatorul chinez a propus construirea unui nou „Drum al Mătăsii” al secolului 21. Acesta presupune o rută feroviară și una maritimă.
„În ultimul deceniu, ne-am străduit să construim o rețea globală de conectivitate, formată din coridoare economice, rute de transport internaționale și autostrăzi informaționale, precum și căi ferate, drumuri, aeroporturi, porturi, conducte și rețele electrice. Acoperind uscatul, oceanul, cerul și internetul, această rețea a stimulat fluxul de bunuri, capital, tehnologii și resurse umane între țările implicate și a injectat o vitalitate proaspătă în Drumul Mătăsii milenar, în noua eră. În 2023, comerțul Chinei cu țările partenere a atins 19,5 trilioane de yuani, reprezentând 46,6% din volumul total de importuri și exporturi ale Chinei, un nivel record de la lansarea Inițiativei „Centura și Drumul”, a scris ambasadorul.
Printr-o lovitură de stat geopolitică, primul tren de marfă din China a ajuns în Iran luna trecută, potrivit unui articol publicat pe The EurAsian Times pe 29 mai 2025.
„În ciuda sancțiunilor americane care vizează paralizarea comerțului cu petrol al Teheranului și izolarea Beijingului, linia feroviară nu numai că va stimula comerțul dintre cele două țări, dar va submina și influența Americii în regiune”, scrie publicația.
Proiectul feroviar își are originea în acordul economic de 400 de miliarde de dolari semnat între China și Iran în 2021, ca parte a inițiativei „Centura și Drumul” de la Beijing. Legătura a devenit tot mai puternică după ce Marina SUA s-a împotmolit în Marea Roșie, în luptele cu rebelii Houthi. Ruta feroviară dintre cele două țări ar reduce timpul de livrare pe mare de la 30-40 de zile la doar 15 zile pe uscat.
China are un istoric de sprijin acordat Iranului, în ciuda criticilor internaționale – de exemplu, trimițând mii de tone de materiale pentru rachete balistice, care ar putea fi folosite în dezvoltarea armelor nucleare de către Iran.
„Aceste transporturi nu pot decât să genereze mult interes, tocmai din cauza așteptării ca China să ia măsuri pentru a ajuta Iranul. Prăbușirea regimului actual ar fi o lovitură majoră și ar genera multă instabilitate în Orientul Mijlociu, subminând în cele din urmă interesele economice și energetice ale Chinei. Mai mult, în Iran probabil sunt mulți care se așteaptă la un anumit tip de ajutor din partea Chinei”, a declarat Andrea Ghiselli, lector la Universitatea din Exeter, specializat în relațiile Chinei cu Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Totuși, în acest moment cheie, experții susțin că Beijingul acționează cu prudență. Implicarea directă în conflictul dintre Iran și Israel ar putea compromite orice șansă a Chinei de a-și stabiliza relațiile cu SUA – principalul aliat al Israelului. Beijingul încă resimte efectele unui război comercial de mare amploare cu Washingtonul.
Sursa Foto: Profimedia
Citește și: