The Atlantic: Trump încearcă să forțeze Ucraina să capituleze și se aliniază tot mai mult cu Putin

Jurnalista Anne Applebaum, de la publicația americană The Atlantic, a analizat cele mai recente decizii și declarații ale lui Donald Trump privind războiul din Ucraina. În opinia sa, ridicarea sancțiunilor asupra motorinei rusești, amenințările privind oprirea schimbului de informații cu Kievul și criticile la adresa lui Volodimir Zelenski arată că președintele american încearcă să forțeze Ucraina să se predea. Jurnalista susține că aceste decizii slăbesc poziția Kievului și pun sub semnul întrebării angajamentele Statelor Unite față de aliații europeni.

Trump a schimbat brusc politica SUA față de Ucraina

În analiza publicată de The Atlantic, Anne Applebaum scrie că, în ultimele 72 de ore, Donald Trump a abandonat politica americană urmată timp de decenii și a subminat eforturile diplomatice din ultimele 18 luni.

Autoarea amintește că președintele american a ridicat sancțiunile asupra importurilor de motorină rusească, încălcând, în opinia sa, atât prevederile, cât și spiritul unor legi pe care chiar Trump le-a semnat.

De asemenea, Trump a amenințat că va opri schimbul de informații cu Ucraina dacă aceasta nu renunță la atacurile asupra rafinăriilor rusești. Potrivit jurnalistei, cererea îi impune Kievului să renunțe la una dintre cele mai eficiente arme ale sale, fără ca Rusia să fie obligată să facă vreo concesie.

Applebaum mai scrie că președintele american nu a criticat atacurile rusești asupra centralelor electrice și fabricilor din Ucraina, inclusiv asupra unor obiective deținute de companii americane. De asemenea, acesta nu a transmis condoleanțe după moartea unor copii ucraineni în bombardamentele rusești.

The Atlantic: Trump acuză Ucraina că blochează negocierile, deși Kievul a propus armistiții

Anne Applebaum îl acuză pe Donald Trump că a prezentat în mod fals situația negocierilor dintre Ucraina și Rusia. Președintele american a anunțat un „armistițiu energetic” între cele două țări, deși, potrivit autoarei, declarația i-a luat prin surprindere pe ucraineni, iar Rusia a încălcat-o la scurt timp.

Jurnalista amintește că Rusia a atacat o centrală electrică din Harkov la numai câteva ore după anunțul lui Trump. Ea susține că Ucraina a propus în repetate rânduri încetarea focului, în timp ce Rusia nu a acceptat niciun armistițiu și nicio negociere cu adevărat semnificativă.

Potrivit analizei The Atlantic, Trump a acuzat Ucraina că împiedică negocierile și l-a prezentat pe Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, cerându-i să plece din funcție.

În același timp, scrie Applebaum, președintele american a avut vineri o nouă convorbire telefonică îndelungată și cordială cu Vladimir Putin.

Putin ar putea pune capăt războiului chiar astăzi, argumentează jurnalista. Liderul rus ar trebui doar să le ordone soldaților săi să înceteze luptele. În schimb, dacă Ucraina ar opri lupta, țara ar fi cucerită, iar populația din teritoriile ocupate ar risca să se confrunte cu uciderea liderilor locali, răpirea copiilor, represiunea și lagărele de concentrare, scrie Applebaum.

Jurnalista contestă explicația privind prețurile la combustibili

Donald Trump a sugerat că relaxarea restricțiilor asupra motorinei rusești urmărește reducerea prețurilor la combustibili pentru americani.

Anne Applebaum consideră însă că această explicație nu justifică amploarea deciziilor luate de administrația americană. În analiza sa, jurnalista susține că volumul de combustibil pe care Rusia l-ar putea exporta nu este suficient de mare pentru a avea un impact semnificativ asupra prețurilor.

În opinia autoarei, măsurile ar putea urmări un alt obiectiv: să oblige Ucraina să capituleze și să ajute economia rusă să reziste în continuare războiului.

Applebaum ridică și posibilitatea ca aceste decizii să aibă legătură cu acordurile comerciale discutate de reprezentanții Rusiei cu negociatorii americani și cu persoane apropiate lui Trump. Printre domeniile menționate se numără conductele de gaze Nord Stream, exploatarea mineralelor în zona arctică și activele rusești înghețate în băncile europene.

Aceste posibile legături comerciale sunt prezentate de jurnalistă ca parte a explicației sale privind schimbarea politicii americane, nu ca o dovadă că deciziile lui Trump au fost luate în schimbul unor beneficii personale.

„Nu vă bazați pe Statele Unite”, avertizează Anne Applebaum

Jurnalista consideră că aliații europeni și alte state partenere ale SUA au încercat, încă de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, să-i explice importanța războiului din Ucraina și amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru securitatea și stabilitatea Europei, Orientului Mijlociu și Africii.

În opinia sa, aceste eforturi au eșuat, iar Trump a ales din nou să se apropie de Putin.

Prima lecție pentru aliații Americii, scrie Applebaum, este că nu se mai pot baza pe Washington în aceeași măsură ca înainte. Ea descrie Statele Unite drept o putere imprevizibilă, capabilă să-și schimbe brusc politica externă, inclusiv în privința sancțiunilor împotriva Rusiei.

Autoarea mai susține că liderii autoritari beneficiază de un tratament mai bun la Washington decât liderii aleși democratic. Ea compară relațiile SUA cu Rusia și Canada și arată că, deși Canada este un partener energetic mai sigur pentru americani, Trump nu a încercat să îmbunătățească relațiile cu guvernul canadian.

În ceea ce privește Europa, Applebaum avertizează că o eventuală înfrângere sau capitulare a Ucrainei ar pune direct în pericol securitatea continentului. Cu toate acestea, susține ea, Trump ascultă mai degrabă poziția Moscovei decât pe cea a Berlinului sau Londrei.

The Atlantic ridică întrebări despre interesele comerciale din jurul administrației Trump

Anne Applebaum susține că o altă lecție pentru aliații Statelor Unite este că administrația americană ar putea fi influențată de interese comerciale.

Jurnalista face referire la o investigație publicată de The New York Times, potrivit căreia activele companiei petroliere ruse Lukoil ar putea fi cumpărate de un consorțiu de afaceri din care fac parte parteneri din Orientul Mijlociu ai lui Jared Kushner și Steve Witkoff, cei doi negociatori principali ai lui Trump în dosarul ucrainean. În discuții ar fi fost implicați și Ivanka Trump, fiica președintelui, precum și fiul lui Witkoff.

Potrivit informațiilor citate de The Atlantic, un oficial al administrației americane a confirmat pentru The New York Times că Kushner și Witkoff au participat la discuțiile despre Lukoil. Nu există însă dovezi că cei doi ar urma să obțină personal beneficii dintr-o asemenea tranzacție.

Applebaum amintește că pe masă se află și posibile acorduri privind conductele de gaze, resursele minerale și activele rusești înghețate. Chiar dacă niciunul dintre aceste acorduri nu va fi încheiat, consideră jurnalista, simplul fapt că negociatorii lui Trump discută astfel de oportunități îi poate transmite Kremlinului că poate continua războiul fără să se teamă de consecințe.

Europa poate continua să sprijine Ucraina fără Washington

În analiza sa, Anne Applebaum susține că statele democratice pot coopera și fără sprijinul direct al președintelui american.

Potrivit jurnalistei, Ucraina va continua să lupte și, probabil, să atace rafinăriile rusești cu ajutorul partenerilor săi din Europa și din alte regiuni. Ea menționează informațiile furnizate de serviciile de informații franceze, armamentul german și pachetele de ajutor oferite de țările scandinave, Polonia și alți parteneri.

Autoarea arată că, în ultimii ani, statele europene, Canada și democrațiile din regiunea Pacificului au dezvoltat legături comerciale și de securitate mai strânse între ele, dar și cu India și țările din America Latină.

În opinia sa, recentele decizii ale lui Trump reprezintă un motiv suplimentar pentru consolidarea acestor relații și pentru reducerea dependenței de Statele Unite în domeniul securității.

Applebaum amintește relația de lungă durată dintre Trump și Rusia

Jurnalista consideră că apropierea lui Donald Trump de Rusia nu este un fenomen nou. Ea amintește prima sa vizită la Moscova, în 1987, pe vremea Uniunii Sovietice, și susține că, după acea călătorie, Trump a publicat reclame pe pagini întregi în trei ziare americane, în care critica alianțele SUA din Europa și Asia.

Potrivit lui Applebaum, Trump și-a schimbat pozițiile în mai multe domenii de-a lungul anilor, inclusiv în privința avortului și a criptomonedelor, însă atitudinea sa față de aliații democrați ai Americii și apropierea de Rusia au rămas constante.

Autoarea afirmă că această orientare este în contradicție cu pozițiile armatei americane, ale serviciilor de informații și ale unor reprezentanți din Congres. După declarațiile lui Trump despre motorina rusească și criticile la adresa lui Zelenski, mai mulți parlamentari republicani și democrați au contestat acordul și au promis că vor încerca să-l anuleze.

Comandantul NATO avertizează Rusia că orice atac va primi un răspuns puternic

Anne Applebaum compară declarațiile președintelui american cu mesajul transmis de generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, în cadrul unei conferințe de securitate desfășurate la Varșovia.

Generalul american a avertizat că orice atac asupra NATO va fi întâmpinat cu o forță copleșitoare.

„Vom opri atacul și îi vom împiedica să-și atingă obiectivele, oricare ar fi acestea. Pe scurt, ne vom asigura că orice atac împotriva oricărui aliat va fi complet inutil”, a declarat Grynkewich.

El a sugerat că un eventual răspuns ar putea viza toate elementele care susțin și coordonează forțele agresoare.

În opinia jurnalistei de la The Atlantic, un mesaj similar transmis de Casa Albă ar putea descuraja Rusia să-și extindă campania de sabotaj și atacuri cibernetice în Europa, să continue sprijinul pentru Iran sau să comită crime de război în Ucraina.

Applebaum încheie analiza susținând că Trump refuză să adopte o astfel de poziție și că aliații SUA trebuie să ia în calcul posibilitatea ca această atitudine să nu se schimbe.