TVR-ul grecilor s-a închis: de ce mai avem televiziuni de stat? ANALIZĂ GÂNDUL

Publicat: 07/10/2013, 14:47
Actualizat: 16/06/2021, 20:45

Cinci posturi de televiziune și patru canale naționale de radio. În total, aproximativ 2.700 de angajați, cu un buget de 300 de milioane de euro (328 de milioane în 2011). Elliniki Radiophonia-Tileorassi sau ERT, televiziunea publică din Grecia, cu alte cuvinte, a fost închisă miercuri de un stat disperat să facă economii. Reacții: jurnaliștii statului s-au mutat pe Internet și au împrumutat tehnologia comuniștilor. Trei sindicate jurnalistice au anunțat miercuri că intră în grevă, iar presa și organizațiile europene din domeniul mass-media au condamnat dur decizia guvernului Antonis Samaras. Mai mult, joi dimineață a început o grevă generală în Grecia, la care a luat parte atât sectorul public, cât și cel privat. Guvernul, însă, nu dă înapoi și anunță deja înlocuitorul ERT: NERIT S.A., adică noile servicii elene de televiziune, radio și Internet.

Foarte interesant, mișcarea nu a luat pe nepregătite doar presa elenă, ci și instituțiile Europene. Comisia Europeană, spre exemplu, a declarat pentru gândul că nu a fost nici consultată, nici informată de guvernul de la Atena asupra acestei decizii drastice. „Nu am fost consultați sau informați de guvernul grec. Am aflat (de închiderea ERT, n.red.) noaptea trecută (marți spre miercuri, n.red.), în timp ce ne întoarceam de la reuniunea Parlamentului European din Strasbourg”, a comentat pentru gândul Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al lui Neelie Kroes, comisarului european pentru Agenda Digitală.

ERT vs. TVR

În România, primul gând a fost să ne uităm la TVR.

În primul rând, există mari diferențe de amploare a problemei, dar și de context economic în cele două țări. În Grecia, stat cu aproximativ 11 milioane de locuitori, aflat în pragul falimentului, televiziunea de stat poate avea un buget de 300 de milioane de euro, cu o taxă per familie de 4,3 euro. De cealalată parte, în România, economie cu probleme mult mai mici decât ale grecilor și circa 20 de milioane de locuitori, avem o televiziune publică formată din șase canale, cinci studiouri teritoriale, un buget de de 93 de milioane de euro (2012) și peste 222 de milioane de euro în datorii (147 de milioane de euro datorie comercială și 85 de milioane de euro datorie fiscală în 31 decembrie 2012), atât în taxe și impozite, cât și către partenerii comerciali. În ceea ce privește numărul de angajați, la începutul lui 2013, în cadrul TVR munceau 2.450 de persoane, conform noii organigrame.

Așadar, deși compararea este mult mai complexă decât atât, trebuind să vedem și câte ore de emisie au, care e ponderea conținutului original difuzat, rata de colectare a taxei TV etc., la o simplă alăturare a ERT și TVR, observăm o diferență mare de cheltuieli în partea elenă, în condițiile în care și cheltuielile românești sunt foarte mari:

Televiziune

Populație țară

Canale TV Buget Taxă TV Angajați
ERT Aprox. 11 milioane 5 2011: 328,76 milioane de euro (din taxa TV și publicitate) 4,3 EURO/ familie 2.700
TVR Aprox. 21 de milioane 6+5 studiouri regionale 2012: 93 de milioane de euro 0,9 EURO/ 4 RON/ familie 2.450

„Nu putem să nu facem paralela (între situația televiziunii publice elene, n.red.) și cu situația complicată pe care o traversează televizunea publică din Romania, aflată, practic, în „regim de avarie”, funcționând în principal cu reluari și cu foarte puține producții noi. Este greu, în astfel de condiții, să păstrezi cifrele de audiență și respectul publicului – și lucrul acesta se vede în cazul TVR”, a comentat pentru gândul Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) din România.

Totuși, există și alte soluții în afară de închiderea emisiei și concedierea tuturor angajaților. „Probabil că soluția se găsește într-o combinație de management extrem de responsabil al resurselor, de  optimizare a surselor de finanțare (statul român a micșorat, în mod repetat, în ultimii ani,  veniturile TVR obținute din surse proprii) și de stimulare a creativității și inovației la nivelul programelor. A funcționa în interes public nu înseamnă a fi – neapărat – plictisitor”, a subliniat Avădani.

Critici dure: de la arhiepiscopul Ieronimos până la Parlamentul European

Guvernul grec a fost criticat în toată Europa în chestiunea închiderii ERT. Printre critici se numără chiar și arhiepiscopul Ieronimos, capul ortodoxiei elene, care a comentat serviciul public de radiodifuziune a fost închis „violent”.

EBU, European Broadcasting Union, la care sunt afiliate atât ERT (unul dintre membrii fondatori, în 1950), cât și TVR (care datorează EBU 13 milioane de euro), a cerut guvernului Samaras să anuleze ordinul de închidere.

„Existența serviciului public de presă și independența acestui serviciu de guvern sunt nucleul unor societăți democratice și, prin urmare, orice fel de schimbări majore ale sistemului de presă de stat ar trebui decise în urma unor dezbateri democratice, incluzive și deschise, nu prin simpla înțelegere a unor miniștri”, a transmis EBU Atenei, într-o scrisoare deschisă adresată primului-ministru Antonis Samaras.

Situația televiziunii din Grecia a stârnit reacții în tot peisajul mediatic european, experții media căutând să vadă posibilele semnificații ori consecințe pentru toată presa europeană.

„Peisajul media s-a schimbat mult în anii din urmă și modele de business de succes de odinioară nu mai funcționează. Mass-media este în suferință peste tot în Europa și suferă cu atât mai mult într-o țară profund atinsă de criza economică”, a explicat pentru gândul Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Avădani a continuat explicând că, și în condiții de recesiune, soluția problemelor economice ale unui serviciu public de presă, „nu este în tăierea cheltuielilor pe seama dreptului publicului de a ști”. „O astfel de gândire dovedește, in opinia mea,  fie lipsa de viziune, fie dorința clară de a intimida un mijloc de informare în masă”.

VEZI AICI o trecere în revistă a efectelor crizei economice asupra televiziunilor publice din Europa

Comentând strict situația din Grecia, directoarea CJI a declarat că decizia de a închide ERT fără anunțuri și pregătiri prealabile reprezintă „un gest brutal și fără precedent într-o țară cu aspirații democratice„. „Acest gest demonstrează încă o dată cât de vulnerabile pot fi instituțiile publice de media în fața guvernelor, care pot decide arbitrar în ce le priveste. Televizunea pubică elenă nu este a guvernului, ci a publicului grec, finanțată din banii acestuia și orice decizie în ceea ce o privește ar fi trebuit să fie discutată și aprobată în mod transparent”, a mai declarat Ioana Avădani.

Louisa Gouliamaki-AFP-Mediafax

La rândul lui, Françoise Castex, președintele intergrupului de servicii publice din cadrul Parlamentului European, a condamnat dur decizia Atenei și a amintit, la fel ca EBU, importanța presei de stat într-o societate democratică: „Mass-media independente și pluraliste constituie fundamentul unei societăți democratice”, își începe argumentarea eurodeputatul, amintind mai departe că Uniunea Europeană recunoaște în tratatele sale legătura dintre radiodifuziunea publică în statele membre și nevoile democratice, sociale și culturale ale acestor societăți.

Tot din Parlamentul European a venit o altă reacție dură, de data aceasta cu o voce românească. Liberala Renate Weber a condamnat miercuri, într-o declarație remisă gândul, decizia închiderii televiziunii publice elene: „În opinia mea, decizia de a închide postul public de televiziune este arbitrară și abuzivă, pentru că finanțarea acestuia vine direct de la populația Greciei, și nu de la bugetul de stat”.

Weber a subliniat că, în loc să închidă televiziunea publică, guvernul elen „ar fi trebuit să vină cu soluții pentru a reduce costurile, a îmbunătăți transparența, calitatea programelor și performanța generală a postului public, în beneficiul telespectatorilor”. „Fac apel la autorități să redeschidă postul și să găsească aceste soluții, împreună cu toate părțile interesate”, a mai declarat Renate Weber. – Mai multe reacții pot fi găsite AICI

Dincolo de declarațiile DG Agenda Digitală pentru gândul, Comisia Europeană (CE) a emis miercuri un comunicat de presă foarte prudent: „Comisia Europeană a luat act de decizia autorităților din Grecia de a închide radio-televiziunea publică ERT, o decizie luată într-un mod total independent”, a declarat executivul european. Totodată, CE precizează că un serviciu audiovizual public ocupă „un loc esențial într-o democație europeană”.

Despre ERT

Radioteleviziunea greacă, ERT, a fost înființată în 1938. Foarte important, spre deosebire de servicii publice de radioteleviziune precum cel din România, ERT nu este finanțată decât modic din bugetul de stat. Aproape 90% din venituri provin din taxa radio-TV, inclusă, la fel ca în România, în facturile lunare la energie electrică. În Grecia, această taxă este de 4,3 euro pe familie.

Înainte de a fi închisă, ERT avea cinci posturi de televiziune și șase de radio. Televiziunea elenă a trecut prin numeroase reorganizări, rebranduiri și tăieri în ultimii ani, din cauza scăderii audienței, a veniturilor din publicitate, dar și în contextul mai mare al crizei economice. Totuși, chiar după numeroase tăieri drastice ale bugetului și cheltuielilor, în 2011, ERT avea o finanțare de peste 328 de milioane de euro, potrivit EBU. De precizat că cele trei mari televiziuni ale sale, NET, ET1 și ET3, aveau anul trecut o cotă de piață combinată de 14,9%.

Numărul de angajați, la închiderea de miercuri, este vehiculat a fi între 2.600 și 2.900. Toți au fost concediați, însă li s-a promis că vor putea aplica pentru un post în mult mai mica instituție care va înlocui ERT, adică NERIT S.A., care se pare că va pune mai mult accent și pe componenta online.

Problemele din TVR

Conform raportului și anexelor raportului de activitate al Societății Române de Radiodifuziune (SRTv= Televiziunea Română) pe 2012, datoriile totale ale televiziunii române la finele anului trecut depășeau un miliard de lei, adică 222 de milioane de euro, astfel: 619.564.259 RON, aproximativ 147 de milioane de euro datorii comerciale (vezi tabel1) și 380.670.427 RON, adică circa 85 de milioane de euro datorii fiscale, așadar taxe și impozite către stat. Datoria fiscală a fost eșalonată de ANAF pe o perioadă de șapte ani.

Datoriile comerciale ale SRTv – NOTĂ: Dintr-o eroare de transpunere, virgula are rol aici de punct

„2012 a fost cel mai dificil an din istoria Societății Române de Televiziune. În luna mai, conturile operaționale au fost blocate în totalitate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar datoriile ajunseserã, la jumătatea anului, la 681.755.346 lei (158.547.755 de euro). În primele 6 luni ale anului 2012 cheltuielile medii lunare au fost de 11.280.857 euro, cu mult mai mari decât veniturile efective, constant realizate, în cuantum mediu de 8.109.570 euro/lună”, se arată în raportul de activitate al TVR

Chiar și în cazul în care optimistul plan de redresare economică a SRTv va da rezultate, televiziunea publică nu va ajunge pe plus mai devreme de 2017.

Principala sursă de finanțare a televiziunii române o reprezintă taxa TV, pe care o achităm lunar, odată cu factura la energie electrică. Această taxă este de 4 lei/familie/lună, cea mai mică din Europa. TVR are o finanțare de 31,97% de la bugetul de stat și 68,03% din venituri proprii. Bugetul aprobat de Parlament pe anul 2013 este de peste 174 de milioane de lei, adică aproximativ 39 de milioane de euro.

Fondurile pe care TVR le primește de la bugetul de stat merg în proporție de aproximativ 90% direct către Societatea Naționalã de Radiocomunicații, pentru transmisia terestră, se specifică în documentul citat. TVR nu primește bani – precum televiziunile private – din distribuția canalelor sale, de la operatorii de televiziune prin cablu.

FOTO: Ovidiu Micsik-Publimedia

Contextul economic din Grecia

Întorcându-ne la „omologul” grec al TVR, ERT, televiziunea elenă a fost descrisă, ca argument pentru închiderea ei, drept o mare risipă. Decizia închiderii a venit mai ales din nevoia disperată a guvernului Samaras de a mai tăia din numărul bugetarilor, după cum prevedere acordul cu Troica (UE, FMI, BCE). Atena le-a promis creditorilor în această săptămână că va tăia 4.000 de locuri de muncă din sectorul public anul acesta, 2.000 până în toamnă, amintește The New York Times.

Până la finele lui 2014, Grecia s-a angajat să disponibilizeze 15.000 de bugetari, un număr mare, însă o parte infimă din cei 650.000 de angajați ai statului grec. În 2009, numărul bugetarilor era de aproape un milion.

Valoarea totală a ajutorului financiar pentru Grecia primit din partea Troicii este de 240 de miliarde de euro, pentru perioada 2010-1014. Recent, un raport FMI admitea că a făcut greșeli grave în ceea ce privește criza din Grecia.

Louisa Gouliamaki-AFP-Mediafax

De ce mai avem televiziuni de stat?

Dezbaterea despre utilitatea și rentabilitatea televiziunilor publice este una veche. Ea s-a accentuat, însă, mai ales în ultimii ani, în contextul crizei economice, care a forțat statele să astupe orice fel de „gaură neagră” din folosirea banilor publici.

După cum au comentat și instituțiile europene zilele acestea și, de altfel, după cum se arată și în manualele de jurnalism, se consideră că televiziunile publice sunt cele care trebuie să asigure, dincolo de presiunile comerciale, principalele funcții ale mass-media într-o democrație, respectiv de informare, de educare și de divertisment. Aceasta nu înseamnă însă că, în virtutea asigurării acestor funcții, televiziunile publice nu trebuie să facă profit sau măcar nu trebuie să nu ajungă la datorii precum cele pe care le are TVR.

VEZI AICI o trecere în revistă a efectelor crizei economice asupra televiziunilor publice din Europa

Calvar pentru o tânără. Ce a putut să păţească după 10 partide de sex într-un...
Cand se TERMINA pandemia? OMS a facut anuntul
FOTO. Jojo, în costum de baie! Cum arată acum, de fapt, trupul fostei vedete Playboy
Demența la bătrânețe poate fi prevenită, dacă urmezi 5 sfaturi simple
Raed Arafat, anunț cutremurător! Măsura dură care se ia în toate spitalele din România, după...
Celebru milionar, salvat de la moarte, în mod miraculos, de Gigi Becali! `A venit Luțu...
Când se întoarce frigul în România. Trebuie să ne pregătim deja hainele groase
Criza guvernamentală ucide oameni zilnic. Apelul medicilor: Depolitizaţi deciziile medicale şi haideţi să colaborăm
Românii caută cu disperare aceste ANVELOPE DE IARNĂ. Ce au ele mai special?
BANCUL ZILEI – Două blonde fac nudism. La un moment dat apare un taur…
O nuntă din Botoșani a avut loc fără mire, după ce s-a infectat cu COVID
Cand se TERMINA pandemia? OMS a facut anuntul
Chinezii au LANSAT ceva revoluționar care îi ÎNGROZEȘTE pe americani. „Nu avem nici cea mai...
Averea halucinantă a noului premier al României! 40.000 de euro pensie și venituri grotesc de...
Rețete inedite de varză murată. Cum procedează alte țări din Europa: ar trebui să le...
La Constanța este deja Halloween, dar... FĂRĂ petreceri!
Regina Elisabeta a II-a, jignită? Premiul refuzat: „Găsiți un destinatar mai vrednic”
Vestea ȘOC a momentului în România: A murit. Cum a fost găsit...
Șoc total pentru cei cu mașini DIESEL! Vestea venită acum este absolut incredibilă. E record...
Iarna 2021-2022 va fi apocaliptică! Meteorologii se uită în arhive, să vadă dacă a mai...
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021