UE vrea să creeze o forță armată comună de 5.000 de militari până în 2025

Uniunea Europeană are în vedere crearea unei forţe militare comune de până la 5.000 de militari, până în 2025, pentru a putea interveni în unele situații de conflict şi fără să se bazeze pe forțele armate ale Statelor Unite, potrivit unui proiect de plan strategic, a transmis Reuters, citând documente.

Forța militară a UE ar urma să fie alcătuită din componente terestre, maritime şi aeriene, potrivit unui document confidenţial de 28 de pagini din 9 noiembrie.

Miniştrii de externe şi miniștrii de apărare ai statelor UE au dezbătut pe scurt planul luni seară, la Bruxelles, urmând să continue discuţiile și marți, în ideea adoptării unui document final până în martie anul viitor.

Nu este pentru prima dată când liderii UE cad de acord asupra nevoii unei armate comune. În urmă cu două decenii, au căzut de acord pentru prima dată să înfiinţeze o forţă de 50.000-60.000 de militari, dar pe care nu au reuşit să o operaţionalizeze.

SPORT Andrei Nicolescu, după ce Dinamo a ratat ocazia de a ajunge pe PRIMUL loc în Superliga: „A arătat rău”

08:45

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Când Rubio i-a adus la masa negocierilor pe europeni, a aruncat totul în aer”

08:30

În momentul de față, proiectul de strategie a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, este cel mai concret efort de a crea o forţă militară de sine stătătoare a Uniunii Europene.

„Avem nevoie de mai multă rapiditate, soliditate şi flexibilitate pentru a ne îndeplini toate sarcinile militare de gestionare a crizelor. Trebuie să fim capabili să răspundem la ameninţări iminente sau să reacţionăm rapid la o situaţie de criză, de exemplu printr-o misiune de salvare şi evacuare sau printr-o operaţiune de stabilizare într-un mediu ostil”, se arată în proiectul de plan strategic denumit Busola strategică.

Nu toate cele 27 de state membre ale UE ar trebui să participe, dar aprobarea oricărei desfăşurări ar necesita un consens.

Busola strategică este documentul UE cel mai apropiat de Conceptul strategic al NATO, care stabileşte obiectivele alianţei.

Borrell doreşte ca statele membre să se angajeze să „furnizeze factorii strategici necesari”.

Din 2007, UE a menţinut grupuri de luptă de 1.500 de militari, dar acestea nu au fost niciodată folosite, în ciuda eforturilor de a le trimite în Ciad şi Libia.

Împărţirea grupurilor de luptă în unităţi mai mici le-ar putea face mai flexibile şi mai mobile.

„Folosirea modulelor ne va oferi o mai mare flexibilitate pentru a ne adapta forţa la natura crizei. Acest lucru este esenţial dacă dorim să depăşim obstacolele întâlnite în trecut”, se mai arată în documentul planului strategic.