Ultimatumul dat Marii Britanii de UE expiră astăzi. Cele 10 zile cruciale pentru acordul BREXIT

May își dorește ca UE să declanșeze a doua fază a negocierilor pentru Brexit, însă UE va face acest lucru doar dacă se consideră că a fost înregistrat un progres suficient în ceea ce privește termenii de „divorț”, în special pe trei probleme majore: un acord financiar, garantarea drepturilor cetățenilor europeni din Marea Britanie și rezolvarea problemei graniței irlandeze.

Progres în trei direcții

Săptămâna trecută, oficialii europeni au declarat că o înțelegere financiară este ca și realizată, dat fiind faptul că existau indicii asupra unui consens și în ceea ce privește drepturile cetățenilor, dar și o înțelegere de principiu referitoare la dezbaterea în continuare, alături de Irlanda a controversei legate de frontieră, pentru a evita ca întregul proces să stea pe loc din această cauză.

Brexit „în pași de dans”

Ca parte a „coregrafiei” susținute pentru obținerea unui acord politic, Uniunea Europeană i-a dat Theresei May un „deadline absolut” pentru ziua de luni, 4 decembrie, dată până la care premierul britanic trebuie să vină cu noi propuneri care să fie supuse aprobării liderilor europeni, în scopul de a avansa către a doua fază a negocierilor odată cu summitul EU-27 care va avea loc pe 15 decembrie.

În același timp, May face presiuni pentru o garanție reciprocă, simultană din partea Uniunii, care să asigure o tranziție lentă și un viitor acord comercial care să-i folosească pentru a le demonstra britanicilor că toate compromisurile făcute au dat roade. De cealaltă parte, UE vrea să aibă oferte ferme dinspre partea britanică înainte ca liderii să-și ia un angajament concret. Rezultatul arată ca o înșiruire complicată de pași de dans:

Luni, 4 decembrie: Ora 11:00 – președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și negociatorul UE pentru Brexit, Michel Barnier, se vor întâlni cu GuyVerhofstadt și echipa sa pentru Brexit din Parlamentul European. Legislatorul, care trebuie să ratifice orice fel de tratat de retragere din bloc, insistă că judecătorii europeni trebuie să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește asigurarea drepturilor cetățenilor.

Ora 12:15 – May seva alătura lui Juncker și Barnier la orele prânzului, iar planul este acela de a da o declarație comună legată de progresul discuțiilor până la acest punct.

Miercuri, 6 decembrie: Ora 10:00 – Juncker va prezida întrunirea săptămânală a Comisiei Europene, ocazie cu care Barnier va da raportul în legătură cu progresul obținut. Atunci, Comisia va putea spune dacă s-au întregistrat sau nu suficiente progrese pentru a trece la faza următoare.

Ora 15:00 – Oficialii EU-27 se întâlnesc pentru a se pregăti să ofere răspunsul formal referitor la progresul pentru Brexit cu ocazia summitului de pe 15 decembrie și să lucreze la schițarea principalelor puncte de negociere pentru viitorul tratat comercial.

Luni, 11 decembrie: Reprezentanții EU-27 au din nou o întrevedere pentru a pregăti summitul.

Marți, 12 decembrie: Miniștrii Afacerilor Externe din UE se întâlnesc pentru a pregăti și ei summitul.

Joi, 14 decembrie: 16:00 – May va lua parte la summitul de rutină de la Bruxelles. Apărarea, afacerile sociale, afacerile externe și migrația sunt pe agendă.

Vineri, 15 decembrie: După ce May va fi plecat, liderii EU-27 vor participa la summitul pentru Brexit. Aceștia ar putea lua o decizie referitoare la trecerea la faza a doua a negocierilor sau ar putea să decidă să discute separat cele mai importante două aspecte: tranziția și viitoarele legături cu Regatul.

Ianuarie: Schița procesului de tranziție ar putea fi completată, document în care Marea Britanie își rezervă toate drepturile, cu excepția votului în blocul comunitar, și își respectă și toate obligațiile până la finalul lui 2020.

Februarie: După recunoașterea termenilor de negociere cele 27 de state rămase în UE ar putea fi deschise să înceapă discuțiile cu guvernul de la Londra pe tema unui pact de liber schimb, pe modelul celui pe care îl are cu Canada.

Acordul financiar

UE a estimat factura „divorțului” la aproximativ 60 de miliarde de euro, adică suma pe care Marea Britanie va trebui să o plătească pentru a acoperi toate obligațiile și a părăsi Uniunea. Oficialii europeni susțin că nu există nicio înțelegere, chiar dacă Regatul a fost de acord să plătească o mare parte dintre cotele cerute de Bruxelles.

Ambele părți sunt de acord că nu există o cifră fixă și că suma depinde foarte mult de evoluțiile viitoare. Presa britanică speculează că Marea Britanie va fi obligată să plătească până la 55 de miliarde de euro, în vreme ce premierul Irlandei a spus sâmbătă că Londra va achita aproximativ 60 de miliarde de euro.

Drepturile cetățenilor

Barnier caută însă să obțină din partea Marii Britanii angajamentul că drepturile celor trei milioane de cetățeni europeni din Regat vor fi garantate și după Brexit de către Curtea Europeană de Justiție, nu doar de judecătorii britanici. May a declarat că organismul european ar trebui să nu mai aibă ulterior niciun fel de influență în Regat, dar problema ar putea fi vitală pentru asigurarea ratificării tratatului de retragere de către Parlamentul European. Un compromis ar fi statuarea că instituția Curții Europene de Justiție are un rol doar pentru actualii cetățeni europeni, al căror număr va scădea, în timp. Statele membre, unele cu o poziție chiar mai dură decât cea a Bruxellesului insistă și ca britanicii să facă concesii și în ceea ce privește beneficiile sociale și regulile pentru familiile care vor să se stabilească în Regat.

Granița irlandeză

Uniunea Europeană vrea ca Marea Britanie să evite abordarea unei „granițe dure” care ar putea stârni haos în Irlanda de Nord. Londra susține, însă, că acest detaliu depinde de viitorul acord comercial.

Oficiailii europeni spun că o astfel de problemă ar putea fi evitată doar dacă regulile rămân identice de cealaltă parte a baricadei. Irlanda de Nord ar putea rămâne într-un parteneriat cu UE, cu toate că May și aliații săi din Parlamentul irlandez insistă că nu ar trebui să existe niciun fel de bariere între Irlanda de Nord și tărâmul britanic.