Uniunea Europeană va redirecționa fonduri de coeziune de 30 de miliarde de euro destinate țărilor din Europa Centrală și de Est spre Grecia, Italia și Spania

Planul Comisiei Europene de reformare a politicilor de coeziune, în valoare de 330 de miliarde de euro, reprezintă unul dintre cele mai disputate elemente ale proiectului bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Proiecte de documente obținute de Financial Times arată modificarea criteriilor prin care Comisia Europeană alocă fondurile, astfel că țările din Europa Centrală și de Est riscă să se confrunte cu reduceri ale finanțării mai mari decât ponderea de 10% prevăzută la nivel general pentru programul de coeziune.

Cifrele exacte încă fac obiectul unor dezbateri politice dure în cadrul Comisiei Europene. Dar modelul care le este prezentat comisarilor UE propune diminuarea finanțării destinate Poloniei cu 23%, reprezentând o scădere cu 19,5 miliarde de euro comparativ cu perioada 2014-2020, când Varșovia a primit 83,9 miliarde de euro la valoarea din 2018. Jerzy Kwiecinski, ministrul polonez al Dezvoltării a atras atenția că reducerile ar fi „total incorecte”, un semnal că noile propuneri bugetare riscă să amplifice tensiunile între țările est-europene și cele vest-europene.

ENERGIE România se întoarce la cărbune după oprirea centralei de la Cernavodă. Câte zile mai poate funcționa Rovinari. Stocurile de cărbune se epuizează rapid

12:05

PROTEST Susţinătorii lui Dominic Fritz ies în stradă. Miting pentru edilul Timişoarei care ar urma să plece acasă din cauza legii incompatibilităţii

12:05

Ungaria, Cehia, Estonia și Lituania riscă reduceri ale finanțării cu 24%.

În schimb, țările sudice, afectate de crize financiare, ar urma să beneficieze de fonduri suplimentare. Finanțarea destinată Spaniei ar urma să fie suplimentată cu 5%, până la nivelul de 34 de miliarde de euro, Grecia ar beneficia de o majorare cu 8%, până la 19,2 miliarde de euro, iar Italia va primi în plus 6,4%, până la 38,6 miliarde de euro. Comisia Europeană argumentează că schimbarea abordării reflectă „evoluția disparităților” produse în Europa de la izbucnirea crizei financiare, menținându-se atenția asupra regiunilor defavorizate.

În total, țările baltice și cele patru țări din Grupul Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia) ar pierde 37 de miliarde € în viitorul interval bugetar, în timp ce statele sudice afectate de criza financiară – Portugalia, Spania, Italia, Grecia și Republica Cipru – vor primi în plus 3,7 miliarde €.