Unul dintre cele mai mari procese împotriva neonaziștilor se deschide luni în Germania

Unul dintre cele mai mari procese ale neonaziștilor de după război, amânat din cauza unei polemici, se va deschide luni la Munchen (sud), pentru a judeca o serie de nouă crime cu caracter xenofob, calificate de Angela Merkel drept „rușionase” pentru Germania, relatează AFP.

De mai multe săptămâni, atribuirea locurilor rezervate jurnaliștilor provoacă o aprigă controversă într-un proces marcat deja de o avalanșă de scandaluri în jurul anchetei, într-un moment în care deschiderea procesului, prevăzută pentru 17 aprilie, a fost amânată pentru data de 6 mai.

Tribunalul din Munchen nu rezervase inițial locuri pentru mass-media turcă, în contextul în care nouă dintre victime erau turci sau de origine turcă, fapt care a provocat o criză diplomatică între Berlin și Ankara.

Somat să modifice lista de către Curtea Constituțională, tribunalul a decis în cele din urmă, in extremis, să amâne procesul și să atribuie prin tragere la sorți 50 de locuri rezervate mass-media. Cu toate acestea, controversa nu a încetat, deoarece au obținut locuri o publicație pentru femei și unele radiouri muzicale, însă nu și unele publicații germane de prestigiu sau agenții de presă internaționale.

Din cauza amplorii sale, procesul rămâne fără precedent, de la procesul bandei de la Baader, organizat în urmă cu 36 de ani. La sfârșitul lunii aprilie, Germania s-a scuzat oficial la ONU pentru erorile comise în timpul anchetei, recunoscând că aceste crime cu tentă rasistă „au fost, fără nici cel mai mic dubiu, unele dintre cele mai grave atentate asupra drepturilor omului din ultimele decenii, în Germania”.

Principala acuzată, Beate Zschäpe, în vârstă de 38 de ani, care se așteaptă la o importantă pedeapsă cu închisoarea, ar trebui să răspundă presupusei participări la nouă crime cu tentă xenofobă, plus cea a unui polițist, în 2007. Ea este suspectată de implicarea în alte două atentate împotriva comunităților de străini, precum și 15 spargeri de bănci, potrivit rechizitoriului. Unul dinte avocații săi a făcut cunoscut faptul că ea nu dorește să se exprime cu privire la faptele de care este acuzată, și că refuză să vorbească de un an și jumătate.

Cei doi acoliți ai săi, Uwe Böhnhardt (34 ani) și Uwe Mundlos (38 ani), acuzați de crimă, au decedat la 4 noiembrie 2011. Toți trei formau celula neonazistă Organizația Secretă Național-Socialistă.

Patru persoane, suspectate că le-ar fi furnizat acestora ajutor logistic, se află în banca acuzaților.

Cel puțin 77 de persoane sunt considerate parte civilă în proces, asistate de aproximativ 50 de avocați. Șase sute de martori vor fi chemați să depună mărturie. Procesul ar putea dura până la doi ani și jumătate.

Curtea ar trebui să răspundă celor două întrebări care bântuie Germania, de la dezvăluirea cazului, și anume cum au putut cei trei neonaziști, aflați în vizorul serviciilor de informații interne, începând de la sfârșitul anilor ’90, să stea atât de mult timp fără să ridice semne de întrebare sau cum a putut o serie de crime în rândul unor mici comercianți străini să rămână neexplicate timp de aproape un deceniu?

„În toți acești ani nimeni nu a părut să se ridice împotriva acestor crime”, a rezumat săptămânalul Der Spiegel.

Opt cetățeni turci sau de origine turcă precum și un grec au fost omorâți între 9 septembrie 2000 și 6 aprilie 2006. Decesele au fost comise în Internet Cafe-uri, în aprozare, în magazine de kebab, pe tot teritoriul țării, întotdeauna cu aceeași armă. Niciodată poliția nu a explorat ipoteza xenofobă.

Familiile victimelor au fost suspectate și supuse presiunilor și amenințărilor. „Timp de 11 ani nu am avut dreptul să fim victime”, mărturisește Semiya Simsek, al cărei tată a fost ucis în fața magazinului său de flori, o crimă imputată mamei sale.

În timpul unei ceremonii de omagiere postumă a victimelor, organizată în urmă cu un an, Angela Merkel a cerut iertare familiilor acuzate pe nedrept. „Aceste crime sunt o rușine pentru țara noastră”, a declarat ea. La tribună, Ismail Yozgat a amintit cum fiul său de 21 de ani a decedat în brațele sale după ce a fost împușcat în cap, iar motivarea ucigașilor săi a fost ura pentru străini.

Scandalul a fost în cele din urmă elucidat în noiembrie 2011, din întâmplare. Poliția a descoperit într-o rulotă cadavrele lui Böhnhardt și Mundlos, care au preferat să moară decât să se întoarcă după un jaf eșuat.

La câteva ore după aceasta, Beate Zschäpe le-a incendiat apartamentul, întorcându-se patru zile mai târziu. Între timp poliția a făcut legătura între cele două cazuri, și a vizionat un DVD în care cele trei persoane revendicau crimele.

Germania a descoperit mai apoi erorile anchetei în timp ce agenția de informații interne este acuzată de neglijență în identificarea elementelor rasiste. O comisie de anchetă parlamentară a fost formată cu această ocazie.