Vehiculul spațial Shenzhou IX a revenit cu bine pe Terra

Cei trei astronauți de la bordul vehiculului spațial Shenzhou IX, printre care s-a aflat și prima femeie astronaut chineză, au aterizat cu bine, vineri, în provincia Mongolia Interioară din nordul Chinei, la capătul unei misiuni de 13 zile, potrivit imaginilor difuzate de postul de televiziune CCTV.

Potrivit AFP, televiziunea de stat a arătat milioanelor de chinezi momentul în care echipele de salvare au ajuns la locul aterizării, la ora 02.00 GMT, într-o zonă deșertică. Un medic a intrat apoi în capsulă, pentru a verifica starea de sănătate a astronauților.

Cei trei astronauți, care, potrivit agenției China Nouă, „sunt într-o stare de sănătate bună”, au rămas peste o oră în interiorul vehiculului spațial, pentru a se obișnui cu presiunea și cu gravitația de pe Terra.

EXTERNE JD Vance reacționează după zvonurile privind destrămarea căsniciei. Cum a apărut în public soția, Usha

14:56

SOCIAL Când te pensionezi dacă ești născut în 1968, 1970, 1975 sau 1980. Simulări după noua lege

14:54

Misiunea spațială Shenzhou IX a reușit prima conectare manuală de pe orbită efectuată vreodată de China și a marcat astfel o etapă crucială în programul de zboruri spațiale cu echipaje umane la bord, care va permite acestei țări să se înzestreze cu o stație spațială permanentă, ce va deveni funcțională în jurul anului 2020.

Printre cei trei „taikonauți” – numele sub care sunt cunoscuți astronauții chinezi – care au participat la această misiune, considerată cea mai ambițioasă din punct de vedere tehnic din istoria Chinei, s-a aflat și Liu Yang, prima chinezoaică care a ajuns în spațiu și care are toate șansele să devină o veritabilă eroină pentru cei 1,3 miliarde de compatrioți ai săi.

Duminică, China a reușit prima conectare manuală între Shenzhou IX („Vehicul divin”) și modulul Tiangong-1 („Palatul celest”), aflat deja pe orbita Terrei, aceasta fiind principala sarcină a echipajului chinez.

Manevra este foarte delicată, cele două vehicule zburând în jurul Terrei cu o viteză de circa 28.000 de kilometri / oră și riscând să se distrugă reciproc în caz de coliziune.

Stăpânirea procedurilor de conectare pe orbită reprezintă o etapă crucială în cucerirea spațiului, reușită deja de ruși și de americani încă din anii 1960.

Acest program spațial aflat în derulare vizează înzestrarea Chinei, în decursul unui deceniu, cu o stație orbitală, pe care un echipaj de astronauți va putea să locuiască într-o deplină autonomie pentru mai multe luni, după modelul fostei stații spațiale rusești MIR și al actualei Stații Spațiale Internaționale (ISS).

China a investit aproximativ 2,4 miliarde de euro în acest program spațial, de la Shenzhou VII, lansat în 2008, și până la următoarea misiune, Shenzhou X, o sumă considerată modică.

China este angajată în paralel și în cursa pentru „recucerirea” Lunii și speră să devină prima țară asiatică ai cărei astronauți vor păși pe satelitul natural al Terrei. În cadrul acestui program, denumit „Chang’e”, China a lansat deja cu succes două sonde, în 2007 și 2010.