PNL și USR, contre în platoul Gândul pe reformele lui Bolojan. Primarul PNL Vladimir Petruț le desființează, USR îl apără pe premierul demis

S-au încins spiritele în platoul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”. Primarul PNL Vladimir Petruț s-a contrazis cu deputata USR Pollyanna Hangan pe tema reformelor guvernului Bolojan. Primarul PNL acuză că măsurile luate de Guvern sunt o minciună și cere exemple concrete de reforme care au produs efecte, în timp ce deputata USR susține reorganizarea instituțiilor și reducerea numărului de posturi. Urmărește întreaga emisiune aici.

Deputata USR susține că guvernul Ciolacu a adus țara într-un impas și reformele lui Bolojan erau necesare

Deputata USR Pollyanna Hangan a susținut că Sorin Grindeanu dă vina pe Bolojan, în condițiile în care „a apăsat pedala” când a fost vorba de creșterea taxelor și a TVA-ului. Aceasta a menționat că adevărata problemă pentru PSD a apărut atunci când Bolojan a propus reforme. Pollyanna Hangan a menționat că Guvernul Ciolacu este cel care a lăsat țara cu un deficit foarte mare și cu niște datorii greu de plătit. Deputata USR a adăugat că singura soluție a fost să se taie din „sinecuri”, adică din posturile bine plătite, de cele mai multe ori din bani publici, care nu cer aproape deloc muncă sau responsabilități reale.

AGRICULTURĂ Grâul românesc FOB Constanța coboară la 273 dolari/tonă, pe fondul unei piețe fizice care nu ține pasul cu bursa

16:15

FLASH NEWS Frații Dedeman dau statul în judecată pentru despăgubirea unui teren expropriat pentru viitoarea centură a Iașiului. Diferența uriașă dintre suma oferită de stat și cea cerută de companie

16:15

 Loading ...

Pollyanna Hangan: Grindeanu vine acum să vorbească despre români că sunt săraci și că Bolojan e de vină. Domnul Grindeanu a apăsat și el pedala când a fost vorba de creșterea TVA-ului… nu l-a deranjat atunci. L-a deranjat când s-a pus problema de reforme, când au trebuit făcute lucrurile corect. Pentru că astăzi, în România, fiecare familie de români plătește cam 2.000 de lei anual, oameni care stau în companii de stat pe pierdere, pentru că Grindeanu, partidul lui, în guvernarea anterioară guvernării lui Bolojan, a lăsat țara cu un deficit foarte mare și cu niște datorii care trebuie plătite și, când nu ai de unde, trebuie să mai tai din sinecurile alea care duc banii în cutiile de pantofi, cam de acolo trebuie tăiat.

Vladimir Petruț primar PNL, acuză că reformele lui Ilie Bolojan sunt o minciună

În replică, Vladimir Petruț, primarul PNL din Cavnic, a acuzat că toate reformele guvernului Bolojan sunt o minciună, din punctul său de vedere, și a precizat că, în calitate de primar, a fost nevoit să aplice tăierile propuse. Acesta a dat drept exemplu reorganizarea administrației locale, pe care a aplicat-o la rândul său.

Vladimir Petruț a spus că a redus cu 15% numărul angajaților și că a redus salariile, însă banii economisiți au rămas în bugetul primăriei, fără să existe, în opinia sa, o destinație clară pentru aceștia. Primarul a susținut că, dacă s-ar fi dorit o reformă adevărată, o parte din banii economisiți prin reducerea personalului ar fi trebuit direcționată către un fond special.

Vladimir Petruț a mai afirmat că nu vede rezultate concrete ale reformelor și a dat ca exemplu companiile de stat din Maramureș, despre care a spus că se dezvoltă și continuă să facă angajări, deși unele primesc subvenții și sunt pe pierdere. Primarul a cerut, astfel, exemple de măsuri concrete care au produs efecte.

Vladimir Petruț: Toate măsurile luate de guvernul Bolojan sunt o minciună și v-o spune un primar care a pus în aplicare tăieri propuse de Bolojan. Să vă dau un exemplu: am dat afară, am făcut restructurări 15% din angajați, am redus salariile. Acei bani îi am acum în buget, pot să fac ce vreau cu ei. Dacă se dorea să se facă o reformă adevărată, se spunea: „Din reducerea personalului, 50% din bani vor merge într-un fond special destinat pentru…”. Nu s-a făcut nimic, deci, practic, a fost o minciună. Noi nu vedem astăzi nicio restructurare. Văd companiile de stat, văd aici, în Maramureș, care se îngroașă și se angajează în continuare, când ei primesc subvenție, că ei sunt pe pierdere. În anumite structuri, pe pierdere, se angajează în continuare, se face dezmăț pe bani. Vreau să-mi spuneți o măsură concretă care a produs efecte. Niciuna, vă spun eu, ca primar.

Deputata USR Pollyanna Hangan susține că era necesară reorganizarea administrațiilor locale

Deputata USR Pollyanna Hangan a susținut că este necesară reorganizarea administrației atât la nivel central, cât și la nivel local. Aceasta a dat drept exemplu Primăria comunei Bătrâna, care are mai puțin de 80 de locuitori, și a pus sub semnul întrebării necesitatea existenței unui număr de nouă consilieri, precum și a unor funcții de viceprimari și contabili.

Pollyanna Hangan a afirmat că nu există nicio justificare pentru menținerea unor oameni în instituții care, în opinia sa, nu produc rezultate. Deputata USR a susținut că aceleași probleme există și în cazul unor companii de stat care continuă să funcționeze, deși nu produc rezultate.

Deputata USR a mai afirmat că măsurile de reformă sunt necesare pentru ca România să își poată reduce dependența de datorie, în condițiile unor dobânzi ridicate și ale unor datorii care, potrivit acesteia, se rostogolesc de ani de zile și sunt suportate în cele din urmă de populație.

Pollyanna Hangan: Eu aș putea să vă întreb pe dvs. dacă vi se pare justificat ca, dacă primarii precum e primăria din comuna Bătrâna, care are mai puțin de 80 de locuitori, e justificat să aibă 9 consilieri, viceprimari, contabili? Nu există nicio justificare și trebuie o reorganizare atât la nivel central, cât și la nivel local. Nu puteți să-mi explicați dvs. că trebuie ținuți oameni în anumite instituții care nu produc nimic. Mai înainte ați spus că sunt companii care nu produc și care în continuare se mențin acolo. Lucrurile nu mai pot continua așa. Dacă dvs., cel din PNL, vă opuneți măsurilor de reformă, cum aveți așteptarea ca țara asta să funcționeze? Pentru că țara asta funcționează pe datorie, la niște dobânzi foarte mari, datorii care se rostogolesc de ani de zile și omul le plătește.

Vladimir Petruț cere exemple concrete de reforme, iar Pollyanna Hangan invocă reorganizarea Romsilva

Vladimir Petruț a susținut în continuare că reformele guvernului Bolojan sunt o minciună și i-a cerut deputatei USR să indice măsuri concrete care au dus la reduceri de cheltuieli sau au avut un efect pozitiv pentru țară. Acesta a precizat că este de acord cu reorganizarea primăriilor, însă a subliniat că întrebarea sa viza măsurile deja adoptate, nu ceea ce ar trebui făcut.

În replică, Pollyanna Hangan a dat ca exemple reorganizarea Romsilva și reorganizarea Ministerului Economiei, care a inclus, potrivit acesteia, reducerea numărului de posturi de directori.

Vladimir Petruț: Sunt o minciună aceste reforme. Eu v-am pus o întrebare despre măsurile luate. Da, aveți dreptate cu primăriile, dar v-am rugat să-mi spuneți ce măsură luată a dus la reduceri sau avantaj pentru țară, nu ce ar trebui să se facă.

Pollyanna Hangan: Eu vă spun, de exemplu, măsuri pe care le-au luat colegii: reorganizarea Romsilva, reorganizarea de la Ministerul Economiei, cu reducerea numărului de posturi de directori.

Reorganizarea Romsilva, una dintre reformele guvernului Bolojan

Reorganizarea Romsilva a fost una dintre reformele avute în vedere de Guvern pentru eficientizarea administrației pădurilor de stat. Planul a urmărit reducerea numărului de direcții silvice, simplificarea structurii de conducere și introducerea unor criterii de performanță pentru manageri.

În prima variantă a proiectului, prezentată în aprilie 2025, Ministerul Mediului propunea reducerea numărului de direcții silvice la 16, de la structura existentă atunci, precum și o reducere cu 86% a posturilor de directori: de la 121 la 17. Pentru conducerea acestor structuri erau prevăzute mandate de cinci ani și indicatori de performanță.

În forma adoptată ulterior, în martie 2026, reorganizarea a prevăzut reducerea celor 41 de direcții silvice la 19 structuri regionale, cu eliminarea unor suprapuneri administrative și concentrarea competențelor la nivel regional. Conducerea urma să fie desemnată prin concurs, cu mandate de cinci ani și evaluări în funcție de rezultate.

România, sub presiunea unui deficit bugetar ridicat

Când Ilie Bolojan a preluat conducerea Guvernului, România se afla într-o situație fiscală dificilă, cu un deficit bugetar foarte ridicat și cu presiuni din partea Comisiei Europene pentru reducerea acestuia. Pentru 2025, ținta convenită cu Comisia Europeană era un deficit de 8,4% din PIB, în contextul riscului de suspendare a unor fonduri europene și al nevoii de a recâștiga încrederea piețelor financiare.

Primele măsuri: taxe mai mari și cheltuieli reduse

Primele măsuri adoptate de Guvern au urmărit reducerea deficitului prin creșterea veniturilor la buget și limitarea cheltuielilor. Primul pachet fiscal a inclus majorarea TVA, creșterea accizelor, introducerea CASS pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public pentru 2026.

Reforma administrației și reducerea cheltuielilor statului

Ulterior, Executivul a venit cu noi măsuri de reformă, care au vizat reducerea cheltuielilor statului și reorganizarea administrației. Printre acestea s-au numărat restructurarea unor instituții și companii de stat, reducerea unor posturi și diminuarea unor cheltuieli. Guvernul a susținut că măsurile urmăreau eficientizarea cheltuirii banului public.

Reforma pensiilor speciale

Un alt obiectiv al Guvernului a fost reforma pensiilor speciale, cu accent pe pensiile magistraților. Modificările au vizat condițiile de pensionare și nivelul pensiilor de serviciu, Executivul argumentând că schimbările sunt necesare pentru sustenabilitatea bugetului.

Primăriile, vizate de reorganizare

Reforma a ajuns și la nivelul administrației locale. Guvernul a urmărit reducerea cheltuielilor din primării și reorganizarea structurilor administrative, în paralel cu creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale.

Miza fondurilor europene

Reducerea deficitului și implementarea reformelor au fost legate și de angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Respectarea jaloanelor și a țintelor fiscale era importantă pentru menținerea accesului la fondurile europene și pentru evitarea pierderii unor finanțări prin PNRR.