Fostul președinte al României, Ion Iliescu a decedat, la 95 de ani, după trei decenii și jumătate de la evenimentele din decembrie 1989. În această perioadă, Iliescu a fost de trei ori ales să conducă România și, în tot acest timp, cu toate că dosarul Revoluției a fost deschis pentru prima dată în anii ‘90, nimeni nu a fost judecat și condamnat pentru morții și răniții din decembrie 1989. Nici pentru cei din timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Dealtfel, România a fost singura țară din blocul ex-sovietic în care comunistul a fost detronat printr-o așa-numită revoluție sângeroasă transmisă în direct.
Parchetul General a deschis, de mai bine de 32 de ani, dosare penale legate de evenimentele din decembrie 1989. Unele au fost finalizate prin trimiterea în judecată a unor inculpați precum fostul general Mihai Chițac și fostul general Victor Athanasie Stănculescu. Chițac care a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare abia după 9 ani de la rechizitoriul finalizat, în 2008.
A ieșit doi ani mai târziu din pușcărie, pe probleme medicale, în septembrie 2010. A murit, două luni mai târziu, la Spitalul Militar din Capitală. Celălalt inculpat din dosarul reprimării revoluției la Timișoara, gen. Victor Athanasie Stănculescu, apropiat al lui Ion Iliescu și membru CFSN, a primit aceeași sentință de 15 ani închisoare.
Alți comandanți din armată și din fosta Securitate au răspuns pentru faptele săvârșite în acea perioadă și pentru ordinele de represiune date atunci în alte dosare individualizate. În schimb, marele dosar al Revoluției a rămas ca o minge în ping-pong prelungit, între instanță și parchet.
Instanța supremă a primit dosarul Revoluției finalizat de fostul șef al Parchetelor Militare, gen. Cătălin Ranco Pițu, în 2022, dar a fost restituit la PICCJ de către instanța supremă după ce a trebuit să treacă printr-un complet de divergență. În 20 septembrie 2024, judecătorii ICCJ Mihail Udroiu și Lia Savonea (actualmente președinte al ICCJ- n.r.) au fost cei care au dispus restituirea definitivă a cauzei la parchet.
Colega lor de complet, judecătorul Elena Barbu, a făcut opinie separată, motivând că ar trebui constatată regularitatea actului de sesizare a instanței și începerea judecății pe fond. Inalta Curte a mai stabilit atunci că ar fi competentă, pentru judecarea dosarului, Curtea de Apel București, având în vedere calitatea de fost membru al Guvernului (ca viceprim-ministru in cabinetul Petre Roman 1) a celuilalt inculpat, Gelu Voican-Voiculescu.
La acest moment, stituația se prezintă astfel: dosarul Revoluției abia a sosit înapoi de la instanță în urmă cu trei luni, după ce fusese declinat la Parchetul Curții Militare (în urma deciziei ICCJ) și preluat acum la Sectia Parchetelor Militare.
Întrucât instanța supremă a decis că rechizitoriul nu e întocmit corespunzător în ce privește obiectul si limitele judecății, adică faptele și persoanele responsabile, un alt procuror va reface rechizitoriul și, cu privire la Ion Iliescu, conform legii, se va da clasare în urma decesului. Mai rămân ceilalți doi inculpați, Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare, Iosif Rus. “E posibil să se stabilească și alți vinovați. Dosarul nu se va relua de la zero, dar trebuie refăcută structura acestuia. Se pot reține, desigur, și faptele lui Ion Iliescu, și gradul de vinovăție, dar se va da clasare în urma decesului”, susțin surse judiciare.
Dosarul “Mineriadei din 13-15 iunie 1990” se află, în acest moment, la judecătorul de cameră preliminară. Dacă acest judecător va da OK-ul pentru începerea judecării pe fond, abia la finalul procesului, prin decizia care se va da, instanța va fi obligată să ia în considerare decesul inculpatului Ion Iliescu în timpul judecății și, conform Codului de procedură penală, se va stabili încetarea procesului în privința acestuia. În cazul în care judecătorul de cameră preliminară va decide refacerea rechizitoriului și acest dosar ar ajunge înapoi la parchet ca și dosarul Revoluției, procurorii vor fi cei obligați să dea soluție de clasare cu privire la inculpatul decedat Ion Iliescu.
Drept urmare, aceste două dosare extrem de importante pentru toate victimele din dosar (răniți și moștenitorii decedaților) se află încă în tăvălugul Justiției. Și nu se știe cât va mai dura. Noroc că faptele sunt imprescriptibile pentru că sunt catalogate drept crime îmnpotriva umanității.
Sursa Foto: Profimedia | Mediafax Foto