Procurorul general Alex Florenţa solicită modificarea legislaţiei penale şi pedepse mai aspre pentru cei care instigă la acte de violenţă, la ură sau discriminare în mediul online, dar şi pentru promovarea cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
„În contextul actual în care se constată o recrudescenţă în spaţiul public a unor manifestări caracterizate prin discurs instigator la violenţă, ură sau dis criminare, Parchetul General urmăreşte cu maximă atenţie modul de manifestare a fenomenelor care intră în competenţa sa şi face toate demersurile necesare pentru tragerea la răspundere penală a tuturor celor care se fac vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni”, declară Alex Florenţa, într-un comunicat de presă, preluat de Agerpres.
În 2019 și 2020, la nivelul PÎCCJ nu a fost nicio sesizare sau dosar. În 2021 au fost înregistrate două dosare, în 2022 au fost 8 dosare din care 5 soluționate cu clasare si trei reunite din conexări.
Conform SURSELOR GANDUL, în 2023, la nivelul PÎCCJ a existat un singur dosar care vizează astfel de infracțiuni încheiat cu acord de recunoaștere a vinovației, iar în 2024 sunt mai multe dosare deschise pe numele unor parlamentari și europarlamentari vizând infracțiuni de acest gen. Sursele arată că nici Consiliul Național de Combatere a Discriminării nu este îndeajuns de eficient în semnalarea unor astfel de derapaje sancționate de Ordonanța 31/2002.
Florența spune că Parchetul General monitorizează semestrial situaţia dosarelor având ca obiect infracţiuni prevăzute de OUG nr. 31/2002, precum şi a infracţiunilor prin care se instigă la acte de violenţă, la ură sau discriminare, ocazie cu care s-au constatat mai multe aspecte:
Ca regulă generală, Parchetul General nu are însă o competenţă proprie în investigarea acestor infracţiuni, care sunt date în competenţa de soluţionare a parchetelor de pe lângă judecătorii.
În situaţia particulară în care autori ai acestor infracţiuni au fost persoane cu o calitate specială, dintre cele care să atragă competenţa Parchetului General, procurorii s-au sesizat din oficiu şi au demarat anchete, conform propriilor atribuţii. Astfel, doar în cursul anului 2024 au fost constituite mai multe dosare penale în care se efectuează cercetări faţă de persoane având calitatea de parlamentar sau europarlamentar.
În acest context, procurorul general propune modificarea legislaţiei penale şi mărirea limitelor de pedeapsă pentru cei care incită la violenţă sau promovează cultul unor persoane care au făcut parte din mişcarea legionară.
Din această perspectivă, Parchetul General a solicitat crearea unui grup de lucru, din care să facă parte reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul judiciar şi MAI, cu scopul de a promova cât mai rapid mai multe modificări legislative, care să ofere organelor de urmărire penală instrumente actualizate şi apte de a combate eficient fenomenul. Cu concursul direct al Ministerului Justiţiei, o primă întâlnire a acestui grup de lucru a avut loc în data de 18 decembrie”, menţionează Alex Florenţa.
În cadrul acestui demers, Parchetul General a formulat mai multe propuneri de modificare a legislaţiei incidente:
O primă problemă identificată o reprezintă faptul că anumite prevederi legale sunt de strictă interpretare şi limitează drastic situaţiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală a celor care se fac vinovaţi de săvârşirea acestor infracţiuni.
„Cu titlu de exemplu, OUG nr. 31/2002 incriminează fapta persoanei care promovează, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război. Din această perspectivă, infracţiunea menţionată are ca premisă existenţa unei hotărâri de condamnare prin care să se fi stabilit anterior vinovăţia persoanelor al căror cult este în prezent promovat. Or, aceste condiţii prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, de cele mai multe ori simplele referinţe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condiţiile prevăzute de textul incriminator”, precizează procurorul general.
De aceea, Parchetul General propune amendarea textului de lege, prin incriminarea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, independent de existenţa unei hotărâri de condamnare faţă de*** De asemenea, conduite publice nocive, cu un conţinut vădit jignitor sau defăimător, ori anumite acte de ameninţare implicită, nu îmbracă în prezent forma ilicitului penal, neregăsindu-se între modalităţile alternative de săvârşirea ale unor infracţiuni precum ultrajul.
În acest caz, Parchetul General propune anumite modificări legislative care să permită tragerea la răspundere penală, inclusiv a acelor situaţii în care nu sunt proferate ameninţări exprese la adresa unei persoane, dar prin forma de manifestare, imaginile postate, recuzita folosită, ele reprezintă forme de ameninţare implicită, dar cu un puternic efect intimidant.
Ca exemplu, infracţiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice este sancţionată cu o pedeapsă maximă de 2 ani sau amendă, iar infracţiuni ca instigarea publică sau incitarea la ură sau discriminare cu o pedeapsă maximă de 3 ani sau amendă. În mod similar, e cazul infracţiunilor prevăzute în OUG nr. 31/2002.
Parchetul General propune creşterea limitelor maxime de pedeapsă pentru aceste infracţiuni, demers care ar oferi organelor de urmărire penală posibilitatea utilizării unui spectru mai larg de metode de cercetare şi ar avea, în acelaşi timp, un efect descurajant mult mai pronunţat.
Se constată totodată o deficienţă majoră în faptul că anumite comportamente ilegale, cum este discursul instigator la ură, sunt sancţionate deopotrivă atât ca şi contravenţie, cât şi ca infracţiune.
„Problematica ce derivă din această situaţie o constituie riscul incidenţei principiului ne bis in idem, astfel cum este interpretat în jurisprudenţa CEDO, în sensul că, odată aplicată o sancţiune contravenţională, rămasă definitivă, aceasta are semnificaţia unei acuzaţii în materie penală, putând fi un impediment la punerea în mişcare a acţiunii penale şi dispunerea unei soluţii de condamnare pentru aceeaşi faptă ca şi infracţiune. Există astfel riscul ca, în majoritatea situaţiilor de acest tip, dispoziţiile penale să rămână fără aplicare, întrucât fapta care a determinat sancţiunea mai uşoară, respectiv contravenţia, a fost soluţionată anterior cauzei penale. Făptuitorul are interes să accelereze procedura administrativă şi să tergiverseze procedura penală. Or, scopul contravenţiei nu poate fi exonerarea de răspundere penală pentru săvârşirea unei infracţiuni”, precizează Alex Florenţa.
În acest sens, Parchetul General a propus o serie de modificări ale Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea formelor de discriminare. Acestea vizează situaţia când persoana împuternicită să aplice sancţiunea contravenţională apreciază că fapta a fost săvârşită în astfel de condiţii încât constituie infracţiune, moment în care are obligaţia de a sesiza imediat organele de urmărire penală competente, fără a aplica sancţiunea contravenţională.
Nu în ultimul rând, încă din cursul lunii iulie a acestui an, la nivelul Parchetului General s-a constituit un grup de lucru pentru implementarea unei proceduri unitare de cooperare cu ANCOM, care să permită unităţilor de parchet transmiterea în timp real, printr-un canal de comunicare directă, a tuturor solicitărilor de eliminare a conţinutului ilegal din mediul online, precum şi identificarea tuturor categoriilor de conţinut ilegal care pot face obiectul unei astfel de măsuri, menţionează sursa citată. acea persoană, modificare care ar fi aptă să acopere toate situaţiile de acest tip constatate în mediul public.
În acest caz, Parchetul General propune anumite modificări legislative care să permită tragerea la răspundere penală, inclusiv a acelor situaţii în care nu sunt proferate ameninţări exprese la adresa unei persoane, dar prin forma de manifestare, imaginile postate, recuzita folosită, ele reprezintă forme de ameninţare implicită, dar cu un puternic efect intimidant.
Ca exemplu, infracţiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice este sancţionată cu o pedeapsă maximă de 2 ani sau amendă, iar infracţiuni ca instigarea publică sau incitarea la ură sau discriminare cu o pedeapsă maximă de 3 ani sau amendă. În mod similar, e cazul infracţiunilor prevăzute în OUG nr. 31/2002.
Se constată totodată o deficienţă majoră în faptul că anumite comportamente ilegale, cum este discursul instigator la ură, sunt sancţionate deopotrivă atât ca şi contravenţie, cât şi ca infracţiune.
„Problematica ce derivă din această situaţie o constituie riscul incidenţei principiului ne bis in idem, astfel cum este interpretat în jurisprudenţa CEDO, în sensul că, odată aplicată o sancţiune contravenţională, rămasă definitivă, aceasta are semnificaţia unei acuzaţii în materie penală, putând fi un impediment la punerea în mişcare a acţiunii penale şi dispunerea unei soluţii de condamnare pentru aceeaşi faptă ca şi infracţiune. Există astfel riscul ca, în majoritatea situaţiilor de acest tip, dispoziţiile penale să rămână fără aplicare, întrucât fapta care a determinat sancţiunea mai uşoară, respectiv contravenţia, a fost soluţionată anterior cauzei penale. Făptuitorul are interes să accelereze procedura administrativă şi să tergiverseze procedura penală. Or, scopul contravenţiei nu poate fi exonerarea de răspundere penală pentru săvârşirea unei infracţiuni”, precizează Alex Florenţa.
În acest sens, Parchetul General a propus o serie de modificări ale Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea formelor de discriminare. Acestea vizează situaţia când persoana împuternicită să aplice sancţiunea contravenţională apreciază că fapta a fost săvârşită în astfel de condiţii încât constituie infracţiune, moment în care are obligaţia de a sesiza imediat organele de urmărire penală competente, fără a aplica sancţiunea contravenţională.
Prescripţia aplicării sancţiunii contravenţionale nu va curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faţa de urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată.
Nu în ultimul rând, încă din cursul lunii iulie a acestui an, la nivelul Parchetului General s-a constituit un grup de lucru pentru implementarea unei proceduri unitare de cooperare cu ANCOM, care să permită unităţilor de parchet transmiterea în timp real, printr-un canal de comunicare directă, a tuturor solicitărilor de eliminare a conţinutului ilegal din mediul online, precum şi identificarea tuturor categoriilor de conţinut ilegal care pot face obiectul unei astfel de măsuri, menţionează sursa citată.
Citiți și: Alexandru Florian: „Propaganda LEGIONARĂ și fenomenul antisemit cresc în România”