100 de ani de Bauhaus. Turismul german a sărbătorit cu vizitatori ROMÂNI

Germanii insistă asupra țării ca destinație culturală pentru europeni, unul dintre argumente fiind că peste o treime dintre reprezentațiile de operă din lume sunt produse aici.

Aniversarea școlii de artă Bauhaus s-a transformat astfel într-o temă ideală pentru promovarea turistică. Nu mai puțin de trei expoziții își propun să prezinte într-un mod accesibil arhitectura și principiile școlii de artă pentru un public larg, iar ciclul expozițional începe pe 6 aprilie, la Weimar, în noul muzeu care a încorporat fundația Bauhaus, continuă la Berlin, pe 6 septembrie, și la Dessau, unde se deschide, de asemenea, o nouă instituție dedicată mișcării artistice, pe 8 septembrie.

În ultimii zece ani, numărul nopților petrecute de români în Germania a crescut cu 205%, a menționat, marți, Cristian Sallai, directorul Oficiului regional pentru România, Bulgaria, Croația, Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina al DZT.

GALERIE FOTO Arheologii au făcut o descoperire uimitoare la Agigea Nord. Morminte și parcelări romane, în traseul modernizării feroviare din Portul Constanța

13:20

VIDEO Protestele din Franța continuă. Polițiști răniți de focuri de mortier, incendii și blocaje în mai multe orașe. Mesajul lui Emmanuel Macron

13:18

Numărul nopților petrecute de turiștii români în Germania a înregistrat o creștere cu 8,2% în 2018. Cele 1.132.020 de nopți petrecute de români în Germania în 2018 a depășit milionul ]nregistrat ]n 2017.

Pe regiuni, românii au preferat mai ales Bavaria, cu 38% dintre opțiuni, Baden-Wurttemberg, cu 16,4% și Renania de Nord-Westfalia, cu 13% din opțiuni, arată cifrele puse la dispoziție, marți, într-o conferință de presă susținută la Muzeul de Artă Recentă din București, de Organizația Germană pentru Turism (DZT).

„Avem centenarul curentului Bauhaus, care unește țările noastre într-un fel foarte special (…) Câteodată e vorba despre un monument sau o clădire. Câteodată acela este punctul prin care poți vinde o destinație. Bauhaus este un exemplu ideal. Este un concept care merge dincolo de contextul său, pentru că a marcat designul modern și arta din toată lumea. Cred că sunt puține locuri în lume cu o marcă mai clar definită a mișcării Bauhaus decât Bucureștiul”, a spus, în conferință, ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, care a enumerat numele unor arhitecți români, ca Henriette Delavrancea Gibory și Horia Creangă, care au formulat modernismul în România.

Bauhaus se referă uneori la Staatliches Bauhaus, o școală de artă, design și arhitectură, dar mai ales la un curent artistic extrem de influent în arhitectura, artele plastice, designul, fotografia, mobilierul și decorările interioare ale secolului al XX-lea. Ambele își au originea la Weimar, unde arhitectul Walter Gropius a inițiat, în 1919, o abordare funcțională și practică pentru construcțiilor arhitecturale, ca și pentru designul artefactelor destinate producției de masă. Din 1925, la Dessau a fost ridicată clădirea care poartă numele mișcării, aici fiind inițiate, în 1927, și primele cursuri de arhitectură ale mișcării, iar, din 1932, timp de un an, școala s-a mutat la Berlin. În 1933, școala, cu idei esențial de stânga și manifestări reprezentative pentru concepțiile moderniste, a fost închisă de regimul nazist.

Printre artiștii apropiați de mișcarea Bauhaus se numără Wassily Kandinsky, Paul Klee și Piet Mondrian. Mișcarea a avut un impact major asupra curentelor din arta și arhitectura vestică a celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea, astfel că, în 2003, orașul Tel Aviv din Israel a fost listat în patrimoniul UNESCO tocmai datorită celor aproximativ 4.000 de clădiri construite de arhitecți care s-au refugiat în Palestina după ce naziștii au intensificat presiunile la adresa membrilor școlii Bauhaus.

Foto: Hepta