A fost descoperită veriga lipsă dintre cele două principale forme de viață de pe Terra

Până în prezent, diferența dintre celulele simple, precum cele ale microbilor și bacteriilor, și cele mai complicate, cum sunt celulele plantelor și animalelor, a fost considerată atât de mare și clară încât era dificil de înțeles cum unele au putut evolua din celelalte.

Totuși, cercetătorii au descoperit o nouă specie microbiană, care se situează între cele două ramuri ale vieții și care pare să fie un descendent al ultimului strămoș comun al ambelor forme de viață, cele simple, microbiene, și cele mai complexe, precum plantele și animalele.

„Am identificat un organism care pare să reprezinte un văr foarte, foarte îndepărtat al nostru, iar acest lucru ne poate oferi informații despre trecutul nostru extrem de îndepărtat”, a declarat Thijs Ettema, de la Universitatea Uppsala din Suedia, care a condus cercetarea.

VIDEO Un baraj plutitor a apărut pe canalul Musura, lângă Sulina, în zona frontierei cu Ucraina

14:40

INFRASTRUCTURĂ În toiul caniculei, a fost montat primul culoar climatic inteligent la Piatra Neamț. La ce folosește și cum arată

14:32

„Cercetăm originea vieții complexe care a apărut la puțin timp după apariția vieții. Această descoperire pune în lumină nouă originea vieții complexe”, a mai spus Ettema, pentru The Independent.

Lumea științifică crede că viața a apărut pe Terra în urmă cu peste 3,5 miliarde de ani, iar, în urmă cu două miliarde de ani, a început să evolueze în două ramuri largi – procariote, precum celulele simple ale bacteriilor, și eucariote, cu celule complexe, care conțin nuclee și structuri interne complicate.

Potrivit studiului publicat în revista Nature, cercetătorii au descoperit un nou organism care are genele ambelor grupe. Organismul a fost descoperit în mostre de sedimente colectate de pe fundul mării, la circa 10 kilometri distanță de craterul vulcanic subacvatic activ cunoscut drept Loki’s Castle, situat în Oceanul Atlantic, între Norvegia și Groenlanda, la o adâncime de 2.352 de metri.

Noul microb aparține subgrupului de organisme procariote numit Archaea, dar, în mod unic, posedă și circa 100 de gene care, până în prezent, au fost văzute doar la organismele eucariote. Aceste gene sunt cunoscute ca având un rol în formarea membranelor și a structurilor complexe din interiorul celulelor, potrivit lui Ettema.

„Inițial, am crezut că este foarte ciudat, că trebuie să fi avut loc o contaminare a mostrelor. Știam că nu trebuie să fie niciun fel de celule eucariote în aceste mostre, dar am descoperit aceste gene și ne-am dat seama că ori avem de-a face cu o contaminare ori cu ceva extrem de interesant”, a mai spus cercetătorul suedez.

Genomul complet al organismului, numit formal Lokiarchaeota, dar cunoscut sub numele simplu de „Loki”, a fost secvențiat, permițându-le cercetătorilor să identifice organismul ca aparținând unei noi specii. Totuși, savanții nu au reușit încă să cultive acest microb în laborator, în parte din cauză că aceste forme de viață care trăiesc la mare adâncime în mediul subacvatic cresc foarte greu, celulele divizându-se o dată la zece ani, potrivit cercetătorului Thijs Ettema.

„Puzzle-ul originii celulei eucariote este unul extrem de complicat, iar multe piese încă lipsesc. Am sperat că Loki va aduce la lumină câteva dintre aceste piese ale puzzle-ului, dar, când am obținut primele rezultate, nu ne-a venit să credem. Datele erau de-a dreptul spectaculoase”, a explicat Ettema.

„Studiind genomul acestui microb, am descoperit că Loki reprezintă o formă intermediară, poziționată undeva între celulele simple ale microbilor și cele complexe ale eucariotelor. Este foarte interesant. Aceste gene nu au fost niciodată văzute în afara organismelor eucariote”, a continuat cercetătorul.

Întrebat dacă cumva Loki reprezintă o verigă simplă dintre cele două mari ramuri ale vieții, Ettema a spus: „Într-un tip de discurs de popularizare a științei, am putea spune asta. Dacă analizăm termenul «verigă simplă», atunci Loki este ceva ce trăiește de foarte mult timp și este ultimul strămoș comun al organismelor procariote și eucariote”.

Loki este numit după vulcanul subacvatic Castelul lui Loki, care, la rândul său, este numit după zeitatea nordică înșelătoare Loki.