Artmark: Răspunsurile MC privind „Cumințenia Pământului”, înveșmântate într-o șmecherie volubilă

În luna septembrie 2014, sculptura „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro și face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să își exercite dreptul de preemțiune.

De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeași lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși.

Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziție privată dedicată marilor artiști români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din București al Artmark. La această expoziție privată au participat „importanți colecționari internaționali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.

Guvernul Bolojan „olimpic” la împrumuturi, dar restanțier la transparență. Ultimul raport al datoriei, blocat din septembrie 2025. Cine a îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani? Gândul prezintă clasamentul premierilor, de la criză la explozia împrumuturilor

18:30

MESAJ Declarație incredibilă a reprezentantului SUA: „ONU este un focar de antisemitism”. Ce l-a înfuriat pe omul lui Trump

18:18

De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecția Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului”, după ce a constatat prescripția răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentință. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanței privind retrocedarea operei lui Brâncuși. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie, că i-a cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greșită în cazul operei lui Brâncuși „Cumințenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

„Singura operă a lui Constantin Brâncuși rămasă în România, «Cumințenia Pământului», a fost retrocedată, deși la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această țară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, niște judecători sau un judecător a dat o hotărâre greșită, or eu i-am cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM și CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greșit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus la momentul respectiv Ponta.

Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul și acționarul majoritar al casei de licitații Artmark, „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

Întrebat în ce stadiu se află discuțiile cu Ministerul Culturii privind sculptura „Cumințenia Pământului?”, Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR și Comunicare al casei de licitații Artmark, a declarat pentru MEDIAFAX că, la aproximativ cinci luni de la expirarea dreptului de preemțiune, „ne aflăm într-un bleg și trist impas”. „În ultima lună, am făcut trei noi solicitări scrise prin care îi rugam respectuos să formuleze un răspuns, oricare ar fi el, astfel încât să putem ridica de pe umerii proprietarilor apăsătoarea incertitudine. Cum? Trecând la pasul următor; cel al vânzării private. (…) Discuțiile cu reprezentanții ministerului au devenit… cumințeniile pământului, ca să zic așa”, a declarat pentru MEDIAFAX Sângeorzan.

De asemenea, despre un răspuns al comisiei înființate de MC privind sculptura realizată de Constantin Brâncuși, Sângeorzan a spus că acestea „au fost înveșmântate într-o șmecherie volubilă”.

„«Da, sigur că vă vom răspunde și mai mult urmează să vă chemăm la negocieri». Dar niciun răspuns nu conținea însă și data când ar urma să se întâmple asta. Că noi înțelegem din asta multe lucruri și dumneavoastră, presa, la fel, îmi pare destul de clar. Mă întreb însă ce pricepe doamna de 95 ani, proprietară și dânsa a operei în discuție. Așteptarea dânsei e altfel colorată…”, a completat acesta.

Pe de altă parte, Valeriu Sângeorzan a precizat că, la început, au fost interesate de cumpărarea sculpturii „Cumințenia Pământului” șase persoane, „români și străini”, care „saltau entuziaști anul trecut în jurul ideii de a achiziționa lucrarea”. „Apoi cinci și mai apoi doi. Aceștia manifestă încă o speranță bine cântărită că statul își va preciza în cele din urma poziția și posibila lor achiziție nu va avea ulterior de suferit”, a mai spus Sângeorzan.

Întrebat de MEDIAFAX dacă s-a stabilit un termen până la care sunt dispuși să aștepte un răspuns din partea Ministerului Culturii, Sângeorzan a spus că nu poate stabili Artmark. „Lucrurile se leagă după cum urmează. Fără răspunsul final al statului, cumpărătorii privați nu au curajul să-și finalizeze decizia de a cumpăra. Nu-și aprinde nimeni «paie-n cap». Nu au curajul, și bine fac, să intre într-un conflict ulterior cu … ditamai Statul… . Prin urmare, cred că întrebarea corectă este: Care este termenul la care răbdarea cumpărătorilor se va epuiza? Sincer, nu știu să vă răspund”, a completat acesta.

Până la momentul difuzării acestei știri, Ministerul Culturii nu a răspuns la întrebările trimise de MEDIAFAX pe acest subiect.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L. R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.