Cântărețul What’s Up, sub control judiciar pentru ultraj: „Voiam să merg și eu cu doi bărbați de mână și nu știam cum”

Cântărețul What’s Up a ajuns la secția de poliție numărul 17 din Capitală, după ce a fost violent cu soția, dar și cu oamenii legii. Când a ieșit din secție, artistul ținut de brațe de doi polițiști le-a oferit o replică ironică jurnaliștilor.

La ieșirea din secție, în timp ce era escortat de doi polițiști, What’s Up le-a spus jurnaliștilor: „Voiam să merg și eu cu doi bărbați de mână și nu știam cum”.

Polițiștii l-au ridicat pe artist dintr-un apartament din centrul Bucureștiului, după ce a devenit violent cu iubita lui, Alice Badea.

Femeia a alertat poliția, iar oamenii legii au mers la fața locului.

Cântărețul a devenit violent și cu autoritățile, motiv pentru care l-au încătușat.

PROTEST Protest în Piața Victoriei. Sindicaliștii din MAI și MApN contestă modificarea Legii pensiilor militare

17:20

COMUNICAT Cosmopolis a vândut 570 de locuințe în 2025 și depășește tranzacțiile imobiliare din mari reședințe de județ din România

17:15

What’s Up și Alice Badea sunt împreună din toamna acestui an. 

La secția de poliție în care se află What’s Up a mers și prietenul acestuia, Boier Bibescu.

Ce spune Codul de Procedură Penală

TITLUL V: Măsurile preventive și alte măsuri procesuale
CAPITOLUL I: Măsurile preventive
SECȚIUNEA 3: Controlul judiciar
Art. 215: Conținutul controlului judiciar

(1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
(2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligații:

a) să nu depășească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviințarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
d) să nu revină în locuința familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alți participanți la comiterea infracțiunii, de martori ori experți sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar și să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;
e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta;
f) să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență;
g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
j) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme;
k) să nu emită cecuri.
(3) În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligațiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia și i se atrage atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
(4) Supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituția, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condițiile legii.
(5) Dacă s-a impus inculpatului obligația prevăzută la alin. (2) lit. a), câte o copie a ordonanței procurorului ori, după caz, a minutei, se comunică, în ziua emiterii ordonanței sau a pronunțării încheierii, inculpatului, unității de poliție în a cărei circumscripție locuiește, precum și serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, Poliției de Frontieră Române și Inspectoratului General pentru Imigrări, în situația celui care nu este cetățean român, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligației care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
(6) Instituția, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea obligațiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța de judecată, în cursul judecății.
(7) În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credință, obligațiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
(8) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanță, impunerea unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după ascultarea inculpatului. Împotriva ordonanței procurorului, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, dispozițiile art. 213 aplicându-se în mod corespunzător.
(81) Dispozițiile alin. (8) sunt aplicabile și în cazul în care măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi și libertăți.
(9) Dispozițiile alin. (8) teza I se aplică în mod corespunzător și în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecății, când judecătorul de camera preliminară ori instanța de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, după ascultarea inculpatului, încheierea poate fi contestată în condițiile art. 205 și, respectiv, art. 206, care se aplică în mod corespunzător.
(10) [textul din Art. 215, alin. (10) din partea 1, titlul V, capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 102, punctul 146. din titlul III din Legea 255/2013]
(11) [textul din Art. 215, alin. (11) din partea 1, titlul V, capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 102, punctul 146. din titlul III din Legea 255/2013]
(12) [textul din Art. 215, alin. (12) din partea 1, titlul V, capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 102, punctul 146. din titlul III din Legea 255/2013]
(13) [textul din Art. 215, alin. (13) din partea 1, titlul V, capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 102, punctul 146. din titlul III din Legea 255/2013]
(14) [textul din Art. 215, alin. (14) din partea 1, titlul V, capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 102, punctul 146. din titlul III din Legea 255/2013]
(15) [textul din Art. 215, alin. (15) din partea 1, titlul V, capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 102, punctul 146. din titlul III din Legea 255/2013]

Art. 215 1: Durata controlului judiciar

(1) În cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar se poate dispune de către procuror sau de către judecătorul de drepturi și libertăți pe o durată de cel mult 60 de zile.
(2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depășească 60 de zile. Prevederile art. 212 alin. (1) și (3) se aplică în mod corespunzător.
(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile și în cazul în care măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi și libertăți.
(4) Ordonanța procurorului prin care, în condițiile alin. (2) sau (3), s-a prelungit măsura controlului judiciar se comunică în aceeași zi inculpatului.
(5) Împotriva ordonanței procurorului prin care, în condițiile prevăzute la alin. (2) și (3), s-a prelungit măsura controlului judiciar, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, dispozițiile art. 213 aplicându-se în mod corespunzător.
(6) În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar nu poate să depășească un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață sau închisoarea mai mare de 5 ani.
(7) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța, în cursul judecății, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat pe o durată ce nu poate depăși 60 de zile.
(8) În cursul judecății în primă instanță, durata totală a controlului judiciar nu poate depăși un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.
*) Curtea Constituțională admite excepția de neconstituționalitate și constată că sintagma „în primă instanță” cuprinsă în art. 215 1 alin. (8) este neconstituțională.
(9) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (8), instanța de judecată poate dispune luarea unei alte măsuri preventive, în condițiile legii.